Dacă nu noi, atunci cine? Grecii – ca pe ce chestie? Ce-i recomandă, în afară de un titlu european cîștigat (cum l-au cîștigat) în 2004 și de un trecut glorios, cu fapte mărețe, de pe vremea lui Pazvante Chiorul și a lui Homer Orbul? Ăștia mai au legătură cu gloria Greciei antice cam cum avem noi cu civilizația triburilor de costoboci și agatîrși din Dacia și Sciția. Să-și păstreze sănătoși trecutul fabulos, iar noi să ne adjudecăm viitorul!
Îi tot auzim pe unii și pe alții, mai pe față, mai pe la colțuri de masă, zicînd că echipa lui Pițurcă nu merită să ajungă la Mondiale. Da’ ce, Grecia merită? Deci, frați români, tocmai aici e șpilul, motivația, rațiunea noastră supremă de a fi pe teren și de a cîștiga: România este îndreptățită să meargă în Brazilia, doar pentru ca Grecia să rămînă acasă! Ce să caute palicarii ăștia peste Ocean, la Rio? Lasă-i să facă plajă la mările lor, că au plăji destule și frumoase… Dacă se punea problema să eliminăm Portugalia, să zicem, probabil c-am fi avut o reținere. Nu prea se făcea să fim – tocmai noi! – killer-ii unui Mondial fără Cristiano Ronaldo, să-i împiedicăm pe portughezi să-și viziteze rudele cărora le-au dăruit limba și un bogat trecut colonial.
Pe cînd așa, cu grecii, zău, n-avem nici o jenă. Au o echipă chiar mai meschină decît a noastră. Se bazează pe niște hăndrălăi atletici, hotărîți și disciplinați. Nu știu ce-i aia fantezia, spiritul ludic, gluma. Te-au prins o dată și, zbang, te-au pîrlit. 1-0 e scorul lor favorit. Pentru ei, cel mai bun atac e apărarea. Vorba colegilor: Torosidis, Tziolis sau Salpingidis parcă nu-s nume de fotbaliști, ci de afecțiuni păcătoase. Te și miri cum de nu-s în lot Psoriazis, Torticolis sau Enurezis. Cu bolile astea va trebui noi să luptăm. Și să învingem. 1-0 pentru noi la Pireu și 1-1 la București – e simplu.
Nu ne e rușine, repetăm, dacă mergem la Mondiale în locul fraților noștri întru ortodoxie. Din tranșeele imaginarului, latinitatea strigă: să moară capra vecinului de Balcani, să trăiască oaia neamului mioritic! Or, cine-s grecii actuali? Sînt renumiți pentru brînza de capră cu măsline (sau brînza cu măsline de capră, zic răutăcioșii). Restul, alea cu zeii, cu Olimpul, cu filosofia, arta și cultura sînt povești. Povești de adormit turiștii. Socrate, filosoful lor principal, nu poate purta vreun dialog cu Sokratis, fundașul central. Strălucirea epocii lui Pericle este întunecată azi de falimentul din era clanurilor politice Karamanlis și Papandreu. Tragedia greacă este, în contemporaneitate, o biată farsă economică.
Am vorbit cu zeii noștri și ne-au zis: “Moșule, e groasă, e moira sau, cum ziceți voi, latinii, e fatum. Oricît v-ați împotrivi, sînteți condamnați să treceți de greci”. Asta e. Deci, pe greci! Pe greci, pe greci, pe greci, pe mama lor! Hai România!
Greu am reusit sa duc articolul pana la capat. Nu mai puteam de ras…. Felicitari!!!