Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Runcurenii, oamenii nimănui în fața exproprierilor abuzive

Zoom Runcurenii, oamenii nimănui în fața exproprierilor abuzive

Runcurel este un sat din comuna Mătăsari, județul Gorj, aflat între două cariere de lignit: Roșiuța și Jilț Nord. La finalul lunii decembrie, Guvernul a emis o hotărâre prin care permite Complexului Energetic Oltenia să exproprieze oamenii contra unui preț unic pe metru pătrat (aproximativ 1 euro) în vederea extinderii carierei Jilț Nord. Exproprierile sunt injuste, iar locuitorii Runcurelului nu știu unde și mai ales cu ce își vor reface viețile.

Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit

Am ajuns la Runcurel într-o zi de marți, spre prânz. Localnicii se scurg de pe ulițele satului către o înmormântare, unde un trompetist bătrân cântă din când în când, cu jale, marșul lui Darth Vader lălăit. La cârciumă e pustiu, iar o echipă de la TV Sud căută pe ulițele satului un om dispus să povestească despre necazurile runcurenilor.

În 2002, la penultimul recensământ, Runcurel număra vreo 430 de locuitori. Acum, în 2016, 134 de familii urmează să fie expropriate ca urmare a unei hotărâri guvernamentale (HG 960/09.12.2015) care spune că proiectul „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit” este unul de utilitate publică. Iar asta permite Complexului Energetic Oltenia să exproprieze 134 de gospodării fără negociere justă cu proprietarii, banii oferiți sătenilor fiind de aproximativ 1 euro pe metru pătrat, indiferent de natura terenului. Mai mult de atât, conform acestei hotărâri, Complexul Energetic Oltenia este absolvit de la plata acestor exproprieri, banii fiind alocați de la bugetul de stat. Nu trebuie să fii Nicușor Dan ca să faci niște calcule simple: cu banii ăștia, oamenii nu își pot reface gospodăriile nici măcar cinci sate mai încolo.

 În dreapta vine Roșiuța, în stânga vine Jilțul

Ne oprim să stăm de vorbă cu tanti Vergina Croitoru, soția fostului pădurar al satului. E supărată femeia: “Scot cărbune de pe pâmântul nostru, ne expropriază, iar pe noi nu ne bagă nimeni în seamă”. Din decembrie, de când au primit prin poștă notificările care indicau compensarea terenurilor, runcurenii nu au reușit să aibă un dialog deschis cu Complexul sau cu primarul localității, care trebuie să stabilească drepturile de proprietate ale acestora pentru a ști cu exactitate pentru ce pot cere compensații. Complexul i-a chemat la negociere separat, pe fiecare în parte, ca să-i învrăjbească: “Păi, cum să mă duc, să îi rog să-mi ia munca mea de-o viață?”, zice tanti Vergina cu lacrimi în ochi. „Eu, domnișoară, cred că președintele și prim-ministrul nu sunt români de-ai noștri și de aia nu le pasă de noi. Nu vedeți c-au nume d-astea festive?”

“Când îți dictează cineva ce să faci cu proprietatea ta, asta nu mai e democrație”

La vreo 50 de metri de gardul cimitirului se întinde cariera Jilț Nord. E-o gaură imensă în burta pământului, ale cărei excavatoare rotative mănâncă aproximativ 1.400 de metri cubi pe oră din pământurile runcurenilor și se apropie vertiginos de biserică, un monument istoric de prin secolul al XVII-lea. Aici îl găsim pe Gheorghe Ancuțeru, un om simplu, după port, revoltat, după vorbă: “Astea nu sunt expropireri, e hoție. Trăim într-o țară despre care se zice că e democrată. Comuniști. Când îți dictează cineva ce să faci cu proprietatea ta, asta nu mai e democrație”.

Morții care vor pleca din Runcurel

Runcurenii s-au strâns în cimitir, la înmormântarea unei sătence bătrâne. Este posibil să fie ultimul mort îngropat aici. Și nici asta pentru multă vreme, fiindcă cimitirul trebuie să fie și el strămutat. Un domn în vârstă, cu geacă de fâș și bască, aprinde lumânări pe la crucile rudelor moarte și mai aruncă câte-o vorbă: “Se bucură lumea că pleacă din Runcurel. Păi, uite, ăștia au plecat deja”, zice el, arătând cu bărbia către morminte. În Runcurel viața n-a fost ușoară nici până acum: oamenilor le-au crăpat casele din cauza alunecării terenului, iar apă au vara doar de la pompieri, care o aduc cu autospecialele, că le seacă fântânile (pânza freatică a trădat prima și-a plecat la carieră). Nu se opune nimeni plecării, dar nici nu-s dispuși să-și dea munca de-o viață pe un preț de nimic. Înainte de emiterea Hotărârii de Huvern care aprobă exproprierea pentru utilitate publică, expropriații primeau un loc de muncă în cadrul Complexului. Acum, ei nu se mai pot consola cu faptul că măcar au un serviciu care să le aducă lunar un venit salarial.

Stop exproprierilor abuzive pentru extinderi de cariere miniere

În luna ianuarie a acestui an, Greenpeace România și Bankwatch România s-au alăturat localnicilor din Runcurel și au transmis premierului Dacian Cioloș o solicitare pentru revocarea HG 960/2015, precum și un memoriu din partea a 24 de localnici nemulțumiți de perspectiva unor prejudicii inacceptabile.

Exploatarea industrială a cărbunelui a început acum 40 de ani în Runcurel și de atunci localnicii trăiesc într-un sat bȃntuit de poluare. În ultimii ani utilajele s-au apropiat amenințător de casele lor, în unele cazuri Complexul Energetic folosind terenuri fără acordul proprietarilor. Hotărȃrea de Guvern este actul final prin care acești oameni sunt umiliți, goniți din satul lor fără a primi suficient în schimb pentru a o lua de la capăt”, spune Alexandru Mustață, coordonator de campanii, Bankwatch.

Aceste două organizații non-guvernamentale au lansat și o petiție online prin care cer revocarea Hotărârii Guvernamentale care face posibile aceste exproprieri injuste: „Oamenii nu cer decât negocieri corecte, să își poată asigura mijloacele de trai în altă parte. Hotărârea 690/2015 le anulează această șansă, facilitând încălcarea drepturilor de proprietate și încălcarea demnității”, declară Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace.

Până la data publicării, petiția a fost semnată de peste 3.300 de români și o puteți accesa aici

Citeşte mai multe despre:

3 comentarii

  1. #1

    Hotie …comunista!!! “Guvernul” e o etitate fara identitate….cine a dat si votat acesta “decisie/hotarire”….care sint posibilitatile de a face recurs..de a impiedica o asemenea mirsavie ? Hai ziaristii…..!!! cautati informatiile necesare !!!!

  2. #2

    Felicitari! Pina la urma se pare ca lucrurile bune, precum jurnalismul de calitate, mor ultimele.

  3. #3

    multumiti lui boc pentru cadrul legislativ…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Invitație la concert

    20 octombrie 2020

    Scîrbit de mine însumi, par fructul nimănui, M-aș cățăra la noapte hoțeşte în gutui Și poate prin decembre, agonizînd pe-un ram, O să deschid cu cinste al ciorilor bairam. Să […]

  • Pe mîna noastră

    20 octombrie 2020

    Între cei treizeci de maiori, colonei și locotenent-colonei fabricați la uzina ilegală de grade a generalului Oprea figurează procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi. Această uimitoare femeie, care a […]

  • Cocalarul războinic s-a retras strategic

    20 octombrie 2020

    Țineți minte cum, pe 31 decembrie, Marcel Vela, un neica-nimeni până atunci, în ochii publicului național, sărea direct la gâtul lui Raed Arafat, începând un război din care, de fapt, […]

  • Epoca neaveniților

    13 octombrie 2020

    ,,Credința zugrăvește icoanele-n biserici” – acest vers eminescian, ce definește puterea izbăvitoare a credinței capabile să înalțe arta mai presus de pensula zugravului, ar trebui scrijelit pe zidurile instituțiilor de […]

  • Zuckerman și românii

    13 octombrie 2020

    America ne iubește. Ne face autostradă și cale ferată de la Marea Neagră la Marea Baltică, ne scoate din ghearele 5G-ului chinezesc, ne rezolvă reactoarele de la Cernavodă. Ne dă […]