Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Runcurenii, oamenii nimănui în fața exproprierilor abuzive

Zoom Runcurenii, oamenii nimănui în fața exproprierilor abuzive

Runcurel este un sat din comuna Mătăsari, județul Gorj, aflat între două cariere de lignit: Roșiuța și Jilț Nord. La finalul lunii decembrie, Guvernul a emis o hotărâre prin care permite Complexului Energetic Oltenia să exproprieze oamenii contra unui preț unic pe metru pătrat (aproximativ 1 euro) în vederea extinderii carierei Jilț Nord. Exproprierile sunt injuste, iar locuitorii Runcurelului nu știu unde și mai ales cu ce își vor reface viețile.

Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit

Am ajuns la Runcurel într-o zi de marți, spre prânz. Localnicii se scurg de pe ulițele satului către o înmormântare, unde un trompetist bătrân cântă din când în când, cu jale, marșul lui Darth Vader lălăit. La cârciumă e pustiu, iar o echipă de la TV Sud căută pe ulițele satului un om dispus să povestească despre necazurile runcurenilor.

În 2002, la penultimul recensământ, Runcurel număra vreo 430 de locuitori. Acum, în 2016, 134 de familii urmează să fie expropriate ca urmare a unei hotărâri guvernamentale (HG 960/09.12.2015) care spune că proiectul „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit” este unul de utilitate publică. Iar asta permite Complexului Energetic Oltenia să exproprieze 134 de gospodării fără negociere justă cu proprietarii, banii oferiți sătenilor fiind de aproximativ 1 euro pe metru pătrat, indiferent de natura terenului. Mai mult de atât, conform acestei hotărâri, Complexul Energetic Oltenia este absolvit de la plata acestor exproprieri, banii fiind alocați de la bugetul de stat. Nu trebuie să fii Nicușor Dan ca să faci niște calcule simple: cu banii ăștia, oamenii nu își pot reface gospodăriile nici măcar cinci sate mai încolo.

 În dreapta vine Roșiuța, în stânga vine Jilțul

Ne oprim să stăm de vorbă cu tanti Vergina Croitoru, soția fostului pădurar al satului. E supărată femeia: “Scot cărbune de pe pâmântul nostru, ne expropriază, iar pe noi nu ne bagă nimeni în seamă”. Din decembrie, de când au primit prin poștă notificările care indicau compensarea terenurilor, runcurenii nu au reușit să aibă un dialog deschis cu Complexul sau cu primarul localității, care trebuie să stabilească drepturile de proprietate ale acestora pentru a ști cu exactitate pentru ce pot cere compensații. Complexul i-a chemat la negociere separat, pe fiecare în parte, ca să-i învrăjbească: “Păi, cum să mă duc, să îi rog să-mi ia munca mea de-o viață?”, zice tanti Vergina cu lacrimi în ochi. „Eu, domnișoară, cred că președintele și prim-ministrul nu sunt români de-ai noștri și de aia nu le pasă de noi. Nu vedeți c-au nume d-astea festive?”

“Când îți dictează cineva ce să faci cu proprietatea ta, asta nu mai e democrație”

La vreo 50 de metri de gardul cimitirului se întinde cariera Jilț Nord. E-o gaură imensă în burta pământului, ale cărei excavatoare rotative mănâncă aproximativ 1.400 de metri cubi pe oră din pământurile runcurenilor și se apropie vertiginos de biserică, un monument istoric de prin secolul al XVII-lea. Aici îl găsim pe Gheorghe Ancuțeru, un om simplu, după port, revoltat, după vorbă: “Astea nu sunt expropireri, e hoție. Trăim într-o țară despre care se zice că e democrată. Comuniști. Când îți dictează cineva ce să faci cu proprietatea ta, asta nu mai e democrație”.

Morții care vor pleca din Runcurel

Runcurenii s-au strâns în cimitir, la înmormântarea unei sătence bătrâne. Este posibil să fie ultimul mort îngropat aici. Și nici asta pentru multă vreme, fiindcă cimitirul trebuie să fie și el strămutat. Un domn în vârstă, cu geacă de fâș și bască, aprinde lumânări pe la crucile rudelor moarte și mai aruncă câte-o vorbă: “Se bucură lumea că pleacă din Runcurel. Păi, uite, ăștia au plecat deja”, zice el, arătând cu bărbia către morminte. În Runcurel viața n-a fost ușoară nici până acum: oamenilor le-au crăpat casele din cauza alunecării terenului, iar apă au vara doar de la pompieri, care o aduc cu autospecialele, că le seacă fântânile (pânza freatică a trădat prima și-a plecat la carieră). Nu se opune nimeni plecării, dar nici nu-s dispuși să-și dea munca de-o viață pe un preț de nimic. Înainte de emiterea Hotărârii de Huvern care aprobă exproprierea pentru utilitate publică, expropriații primeau un loc de muncă în cadrul Complexului. Acum, ei nu se mai pot consola cu faptul că măcar au un serviciu care să le aducă lunar un venit salarial.

Stop exproprierilor abuzive pentru extinderi de cariere miniere

În luna ianuarie a acestui an, Greenpeace România și Bankwatch România s-au alăturat localnicilor din Runcurel și au transmis premierului Dacian Cioloș o solicitare pentru revocarea HG 960/2015, precum și un memoriu din partea a 24 de localnici nemulțumiți de perspectiva unor prejudicii inacceptabile.

Exploatarea industrială a cărbunelui a început acum 40 de ani în Runcurel și de atunci localnicii trăiesc într-un sat bȃntuit de poluare. În ultimii ani utilajele s-au apropiat amenințător de casele lor, în unele cazuri Complexul Energetic folosind terenuri fără acordul proprietarilor. Hotărȃrea de Guvern este actul final prin care acești oameni sunt umiliți, goniți din satul lor fără a primi suficient în schimb pentru a o lua de la capăt”, spune Alexandru Mustață, coordonator de campanii, Bankwatch.

Aceste două organizații non-guvernamentale au lansat și o petiție online prin care cer revocarea Hotărârii Guvernamentale care face posibile aceste exproprieri injuste: „Oamenii nu cer decât negocieri corecte, să își poată asigura mijloacele de trai în altă parte. Hotărârea 690/2015 le anulează această șansă, facilitând încălcarea drepturilor de proprietate și încălcarea demnității”, declară Ionuț Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace.

Până la data publicării, petiția a fost semnată de peste 3.300 de români și o puteți accesa aici

Citeşte mai multe despre:

3 comentarii

  1. #1

    Hotie …comunista!!! “Guvernul” e o etitate fara identitate….cine a dat si votat acesta “decisie/hotarire”….care sint posibilitatile de a face recurs..de a impiedica o asemenea mirsavie ? Hai ziaristii…..!!! cautati informatiile necesare !!!!

  2. #2

    Felicitari! Pina la urma se pare ca lucrurile bune, precum jurnalismul de calitate, mor ultimele.

  3. #3

    multumiti lui boc pentru cadrul legislativ…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Crime cu miros de pandemie

    30 iunie 2020

    În vreme ce-n largul oceanului patru scafandri s-au repezit cu cuțitele asupra unei balene, să-i taie otgoanele plasei de pescuit ce-o ținea prizonieră, la noi patru polițai au ajutat un […]

  • Vacanța mare

    30 iunie 2020

    Pînă acum, virusul a întrecut știința și, după cum se vede, nu dă semne de oboseală. Fără vaccin și fără tratament, societatea dă din colț în colț, libertatea individuală scade, […]

  • Încă puțină cenzură, că nu dați de la voi

    30 iunie 2020

    De ani de zile, Facebook, cel puțin, acționează arbitrar și nejustificat într-un demers constant de amuțire a vocilor care nu respectă comoditatea politică. Dar nu este de ajuns, se pare, […]

  • Plai cu boi

    23 iunie 2020

    Cînd dăm și noi orbește în gropi, apelăm la postumele buruienoase ale tutorelui nostru suprem, Mihai Eminescu, la micile bijuterii fără perdea, comise cu autoironie prin hîrtoapele existenței sale năprasnice: […]

  • Păcănele mii și stele făclii

    23 iunie 2020

    E mare urgență să fie ajutate două ramuri economice, zice Guvernul: HoReCa și păcănelele. HoReCa apare în pozele cu premierul și cu președintele. Are cînd chipul măsliniu al libanezului Murad, […]