Mihai Eminescu
– Ce te legeni, codrule, fără ploaie, fără vânt?…
– Hmm, nu știu care dintre noi se leagănă.
– Ce vrei să spui?
– Uită-te la tine, abia te mai ții pe picioare. Fii sincer, cât ai băut?
– O bere. Hai, două, dar să știi că erau mici.
– De fapt, nici nu mă interesează. Te rog să nu te mai sprijini așa de stejarul ăla, că nu-i de fier.
– A, scuză-mă.
– Și mai e ceva care nu-mi place. Să zicem că m-aș legăna. Nu mă legăn, dar să zicem că aș face-o. Care-i problema ta? De ce mă-ntrebi, și nu oricum, ci în versuri, de parcă vrei să faci și mare caz din asta?
– Nu vreau să fac mare caz.
– Ascultă-mă, că n-am terminat. Deci ce problemă ai tu că eu mă legăn cu frunzele la pământ, fără ploaie, fără vânt? Pare că mă judeci. Era mai OK dacă mă legănam cu ploaie și vânt?
– E OK și așa, fără.
– Pe bune, e culmea. Chiar așa, s-au terminat toate temele de pe lumea asta și nu mai ai despre ce să scrii poezii? Ești mare de-acum, ar trebui să umbli după fete la vârsta ta.
– Nu, că umblu…
– Și-atunci de ce mă pisezi pe mine la cap că de ce mă legăn, când eu nici măcar nu mă legăn?
– Bine-bine, o să-ți zic care-i faza.
– Ha! Eram sigur că e o fază la mijloc. Ia zi, ia să te-aud!
– Eu, cu poeziile astea despre codru, mai mult exersez. Adică nu vreau să fac mare lucru cu ele, doar învăț meserie, memorez niște rime, văd care-i treaba cu versificația.
– …
– Ce e?
– Mi se pare destul de aiurea că mi-o zici așa, în față.
– M-ai întrebat, eu ți-am răspuns.
– Da, înțeleg…
– Băi, nu te supăra. Asta e situația. Oricum nu prea se caută poeziile astea despre pădure. Toată lumea are copaci în spatele casei.
– Auzi, dar n-ai putea să…
– Să ce?
– Să bagi și-n volum niște poezii despre mine? Măcar așa, să vezi dacă prind la public. Dacă tot le compui… Mai aude și lumea de mine, că stau singur aici toată ziua, noroc cu jivinele, că ele-mi mai țin de urât.
– OK, o să bag.
– Nici nu trebuie să bagi poeziile în volumul ăsta care apare acum. Poți să le bagi și-n volumul de poezii postume, că o să iasă și ăla curând.
– Cum adică?
– Păi, o să mori tânăr, la 30 și ceva de ani.
– Ce?
– Ce?
1.320 de vizualizări
