O geacă – adevărat, de piele, dar totuși geacă – să vorbească? Ludovic II ridică sprîncenele asupra lui Vela și asemeni lui făcu întregul cabinet, toți aruncînd aceeași privire care spunea răspicat „Uite, o poartă nouă!“.
Ba chiar și Vela, nespus de mirat, scoase o oglindă din buzunar și se cercetă pe îndelete. „Muuu se poate!“, murmură el sau, cel puțin, asta credea Ludovic II că i-a citit pe buze. Turcan nu putea decît să fie de acord: în îndelungata sa viață, marele vizir Șică citise cu siguranță mai multe buze decît cărți.
În final, suportul uman de geacă ridică neputincios din umeri, incapabil să articuleze „Asta-i situația!“. Nevoind însă să se dea învins, își bagă nonșalant mîinile în buzunare și țuguie buzele.
– Dacă iar fluieri imnul de stat să știi că te plesnesc cu mîneca peste gură! îl avertiză geaca.
Ludovic II se scărpină în cap, zguduind pălăria de premier și făcînd clopoțeii să dea clinchet gingaș.
– Hai, blegule, vorbește-i odată! îl înghionti Turcan.
– Da’ e o geacă, cum naiba să-i vorbesc? E ridicol! protestă Șică.
– Ai vorbit atîta amar de vreme cu o grămadă de cîrpe și acum faci nazuri la o geacă, și încă una de piele?
– Ce cîrpe? Guvernul meu…Guvernul Stăpînului meu? își luă el seama la timp.
– Nu, Rareș Bogdan. Dar înțeleg de unde poate apărea confuzia, fu de acord Turcan.
În fine, după îndelungată țigăneală, dovadă că și mort un politician va vorbi mult și nu va face nimic, Șică II își luă inima în dinți și spuse cu sfială, fîșîind cuvintele ca o sticlă de șampanie deschisă prost:
– Săru’ mîna…nu va supărați…vorbiți?
– Și dacă spun da, următoarea întrebare o să fie „Dansați?“
– Nu m-am gîndit…
– Titlul biografiei tale politice! mormăi amorașul cu halou pe cornițe.
– Ralu, ce fac dacă nebuna mă obligă să dansez cu ea? N-aș fi cumva gay? abia șopti Ludovic.
–Șică, să dansezi cu o geacă nu te face gay, așa cum purtatul de pantaloni nu te-a făcut niciodată bărbat! îl liniști ea. De fapt, de ce te-ar face gay o geacă de piele?
–Nu geaca, dar ar fi și Vela înăuntru și aș dansa cu amîndoi…
– Auzi, băi, pînă să vii aici ai făcut sluj în fața unui robot. Puțină gheială ți-ar da măcar un aer de umanitate.
Șică II trebuia să recunoască, geaca avea dreptate. Întinse deci brațele și porni înspre ea, gata să înceapă dansul.
1.129 de vizualizări
