Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Soldatul care avea în raniță bastonul de episcop

Zoom Soldatul care avea în raniță bastonul de episcop

În tihna sfîrșitului de secol XIX care a cuprins nordul Moldovei, orăcăitul pruncului Ștefan Ciopron, născut la 30 septembrie 1896, nu s-a auzit aproape deloc. Zgomotele naturii erau așa de răspîndite pe atunci, încît corul broaștelor din pîrîul Volovăț și orchestra privighetorilor din satul Păltiniș au înghițit de tot vocea noului venit. Faptele lui, însă, au ieșit repede în evidență, fiindcă, în primii zece ani ai vieții, Ștefan a fugărit fără odihnă orătăniile satului și lighioanele din împrejurimi. Cotcodăcitul, guițatul, croncănitul, schelălăitul și mieunatul, amplificate, toate, de nuiaua și pietrele lui Ștefan, au fost în acei ani fundalul sonor al vieții fericite din lunca Prutului.

Aceste energii aveau să se stingă o vreme, pe durata școlii de cîntăreți bisericești, pe care Ștefan a absolvit-o la Iași. N-a trecut mult, însă, și războiul a bătut la poarta țăranilor, iar în Ștefan s-au trezit iarăși instinctele de hăitaș. La 1 noiembrie 1916 s-a înrolat în Regimentul 29 Infanterie Dorohoi și a primit imediat botezul focului pe aliniamentele de apărare pe care armata română își organiza războiul de cucerire a Transilvaniei. Soldatul Ștefan Ciopron, viitor episcop al Armatei, a luptat în prima linie pe valea Trotușului, în zona Ghimeș-Oituz, alături de celebra Divizie de Fier, a XV-a. Împreună au oprit și au respins înaintarea armatei germane care mai avea puțin și separa Muntenia de Moldova.

Pe 29 iunie, în epica bătălie, Ștefan Ciopron a fost grav rănit, dar s-a refăcut și a reluat lupta în prima linie pînă la sfîrșitul definitiv al războiului. Decorat și aclamat, Ștefan a pus capăt vieții de ostaș și s-a călugărit la Mănăstirea Slatina sub numele Partenie. Din acest moment, Partenie urcă cu pași mari treptele unei cariere bisericești pe care vocația lui de urmăritor de animale se străduise s-o anunțe. E hirotonit ierodiacon și repartizat la Catedrala Mitropolitană din Iași. Urmează Seminarul “Veniamin Costachi” și Facultatea de Teologie din Cernăuți, își ia doctoratul cu o teză care-i lasă pe profesori închinîndu-se și, în 1937, e numit episcop al Armatei, general de brigadă și inspector al clerului militar.

Înalt Presfinția Sa Partenie participă și la al doilea război mondial, de astă dată în straie preoțești, și face minuni cu moralul soldaților. Tipărește reviste și cărți de rugăciune, celebrează slujbe de front, ține conferințe, îi îndrumă pe preoții militari și e decorat de rege. După război e urmărit de Securitate, dar, în 1962, e întronizat episcop al Romanului și Hușilor, de unde se retrage în 1978. În 1980, omul sfînt Partenie și eroul Ștefan Ciopron mor împreună la Mănăstirea Văratec. Unicul lor corp e înmormîntat, pe vecie, în sfîntul cimitir al amneziei românești.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Două nimerick-uri

    22 ianuarie 2019

    *** N-ați lăsat în urma voastră temple, nici hrisoave grele cu peceți, ci-n closetul gării, cu exemple, v-ați întins doar mucii pe pereți. Peste veacuri oamenii de știință or să […]

  • Cîtă putere are Puterea?

    22 ianuarie 2019

    Puterea politică e făcută din legi, instituții și bani, la care se adaugă spiritul de toleranță al societății. După cum merg treburile la noi, puterea politică pare să aibă două […]

  • Șah și table cu Justiția

    22 ianuarie 2019

    Acum aproape două decenii, pe culoarele tribunalelor umblau diverși domni și doamne cu rochii negre lungi, trăgând cu urechea la greii Baroului București, în încercarea de a mai prinde câte […]

  • Piesă neterminată pentru o Europă mecanică

    15 ianuarie 2019

    La Ateneul Român, floarea politichiei bruxeleze s-a ridicat condescendentă la suprafața borșului de tărîțe dîmbovițean intrat oficial în fermentația iluzoriei președinții rotative a UE. În realitate, singurul român care chiar […]

  • Tusk și vocea României

    15 ianuarie 2019

    Discursul lui Donald Tusk de la Ateneu n-a fost doar un episod de marketing personal, ci și o concluzie amară pentru clasa noastră politică, mică de statură, mută și surdă, […]

romania100