În caz că vă întrebați ce să caute cineva ”la mare înălțime” pe frigul ăsta, iată răspunsul: să înghețe bocnă. Pentru ca, ulterior, să se poată dezgheța cu ceva tare sau fierbinte (sau ambele, dacă omul duce), fără ca nimeni să-l ia la refec.
Unde: În satul Brădet, pe DN 10, cum mergi dinspre Brașov înspre Buzău. Pe acest sens de mers, vezi o benzinărie și faci stânga pe drumul neasfaltat de dinaintea ei. Dacă-s oi pe drum, așteaptă-le să treacă, nu le brusca; benzinarul susține c-au fost orășeni care-au încasat-o.
Altitudine: Ceva mai mult de 700 de metri. Slăbuț, dar…
Temperatură: Satul e în depresiunea Întorsurii Buzăului, adică-n polul frigului din țara asta. Știți bancurile cu laponii? La recordurile lor de minus 41 de grade, întorsurenii sunt laponii noștri.
Precizare: Se spune că ”în Secuime sunt cele mai geroase ierni din România”. Corect, că Brădet e-n județul Covasna, chit că oile-alea de la benzinărie sunt din județul Buzău, sprintenele!
Cât: La Beatrice nu-i scump prea-prea, dar nici ieftin foarte-foarte; potrivit.
De ce: Înțelegi abia dimineața. Pentru că Beatrice (cine-o fi, sau dac-o fi), își folosește pensiunea și ca tabără pentru copii. Seara e liniște și pace, așa că n-ai voie să te-mbeți cu lăutarii lângă tine, dar dimineața începe tropăitul pe scări.
Când: La ora 7 a.m.
Bonus: Scările sunt de lemn, iar copiii-s încălțați cu saboți. Specific local, cică.
Publicat în Cațavencii, nr. 2 (80)/2013
13 vizualizări
