Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Statul lentorizat al președintelui eșuat

Zoom Statul lentorizat al președintelui eșuat

Klaus Iohannis nu a crezut în avertismentele SUA că Vladimir Putin va ataca Ucraina pe 16 februarie. Nu a crezut nici măcar că Putin va ataca Ucraina, pentru că, dacă ar fi crezut, ar fi luat măsuri. Nici măcar atunci când Putin a atacat Ucraina, pe 24 februarie, la primele ore ale zilei, președintele Iohannis nu a crezut cu adevărat. Sau n-a crezut că România va avea vreo problemă, deși la graniță apăruseră primii refugiați.

Președintele Iohannis

a crezut că povestea asta cu refugiații este o glumă. De aceea, fiindcă este incapabil să gândească pentru viitor, pentru că nu știe nimeni dacă gândește în prezent și este irelevant dacă a gândit vreodată în trecut, Klaus Iohannis nu a convocat CSAȚ decât pentru data de 1 martie, la șase zile după începerea războiului, pentru a găsi soluții pentru rezolvarea problemei refugiaților.

Până pe 1 martie, însă, în România intraseră deja peste 100.000 de oameni venind din Ucraina, iar peste 40.000 rămăseseră în țara noastră. În acel moment, statul român nu se organizase absolut deloc pentru altceva decât fluidizarea fluxului de refugiați la frontieră.

Cu greu s-a organizat, însă,

și după CSAȚ-ul de pe 1 martie.

Guvernul a emis cu greu două ordonanțe de urgență și niște hotărâri de guvern, în urma cărora au hotărât că s-a rezolvat problema cazării și a hrănirii zecilor de mii de ucraineni care au ales să rămână în România.

Să ne gândim, însă, că până în acest moment aproape 600.000 de oameni au intrat România venind din Ucraina, iar aproape 100.000 au ales să rămână aici.

De-abia după două săptămâni de la începerea războiului Guvernul a decis să pună la dispoziția refugiaților spațiile de cazare din internatele școlilor și liceelor și pe cele din căminele studențești. Până atunci, însă, oamenii ăia au stat undeva, au mâncat undeva, au consumat, s-a cheltuit cu ei.

Nicolae Ciucă s-a pripit, anunțând

că pentru fiecare refugiat cazat într-o instituție de stat se vor acorda 50 de lei pe zi pentru cazare, pentru fiecare refugiat cazat într-o unitate de cazare particulară se vor acorda 100 de lei pe zi, iar pentru fiecare refugiat se vor acorda câte 20 de lei pe zi pentru hrană.

După ordonanțele de urgență și hotărârile de guvern ce le însoțesc, situația este aceasta:

– pentru refugiaţii cazaţi în căminele şcolilor şi universităţilor de stat și private, statul român decontează 50 de lei/persoană/zi pentru cazare și 20 de lei/persoană/zi pentru masă, pe o perioadă de până la 90 de zile;

– pentru refugiații cazați în unitățile private stabilite de comitetele locale de urgență se vor deconta 100 de lei/persoană/zi pentru cazare, 20 de lei/persoană/zi pentru masă. În cazul în care într-o singură cameră sunt cazate două sau mai multe persoane, valoarea maximă a cazării pentru acea cameră nu poate depăși suma de 230 de lei/zi.

– instituțiile sau autoritățile publice, precum şi operatorii economici publici sau privați care găzduiesc refugiați pot deconta 50 de lei/zi/persoană, reprezentând cheltuieli cu utilitățile și cele necesare întreținerii spațiului.

Dar, până în acest moment,

nici un leu nu a ieșit din buzunarul statului. Și nici nu va ieși vreunul prea curând pentru proprietarii de pensiuni și hoteluri sau pentru persoanele particulare care au cazat deja refugiați.

În primul rând, HG-ul care trebuie să pună în vigoare mecanismele financiare este încă în dezbatere publică.

În al doilea rând, procedura presupune: depunerea actelor prin care se solicită banii în primele trei zile lucrătoare ale lunii, pentru luna anterioară. După aceea, după ce se fac eventuale verificări, datele sunt centralizate și trimise, în termen de trei zile lucrătoare, inspectoratului județean pentru situații de urgență care virează banii în conturile primăriilor, în următoarele zece zile lucrătoare. Primăriile trebuie să plătească, la rândul lor, în termen de alte trei zile lucrătoare. Așadar, tot parcursul acesta durează 16 zile lucrătoare.

Cum prima lună în care vom avea toate legile, OUG-urile și HG-urile funcționale va fi aprilie, să calculăm când se vor putea primi primii bani:

– până pe 5 aprilie se vor putea depune actele; până pe 8, primăriile vor trimite datele la inspectoratele județene; până pe 22 aprilie, inspectoratele vor vira banii către primării; până pe 27 aprilie, primăriile vor vira banii către unitățile de cazare și pe cei pentru hrană.

Deci cine rezistă până pe 27 aprilie rezistă, cine nu…

Oricum, însă, nu e nici business, deocamdată, și nici fair față de cei care fac asta de la început nu este. Până nu se umplu locurile de cazare din centrele de refugiați și din cămine/internate, statul nu va deconta nici un leu pentru cei cazați în pensiuni, hoteluri, locuințe particulare.

Cine a vrut să facă business și-a luat țeapă, cine a ajutat dezinteresat va fi lăsat oricum singur cu toate facturile de la utilități pe cap. Slavă statului român, slavă leneșilor săi conducători!




Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Ultimele articole
Editoriale