De ce-am fi triști, cînd iarna ni-i ploioasă? Ei, și ce dacă Liverpool al nostru ajunse – vai de pana cormoranului! – pe locul 7 în campionat și eliminat din Cupa Angliei? Mergem înainte, întrucît, se știe, “We’ll never walk alone!”. Iar bătaia încasată în turul 4 al FA Cup, jurăm, a fost un meci pe cinste.
Oldham Athletic (locul 19 în liga a treia) a învins cu 3-2 pe FC Liverpool (dincolo de palmares, o legendă). Celor care n-au avut privilegiul să vadă partida le putem da cîteva detalii, mai mult de atmosferă. Ploua pisici și cîini, cu găleata, ca la balamuc. Gazonul ălora de la Oldham, departe de rigorile mitului britanic, arăta mai rău decît la, să zicem, Chiajna ori Brănești. Iarbă sărăcăcioasă, printre petice de pămînt. Nici măcar tabelă de marcaj n-aveau, amărăștenii. Ei, dar odată ajunși la 3-1 (și cu ceva baftă, cum altfel?), piticii au rezistat eroic în fața gigantului. Ca noi – la Rovine, Podu Înalt, Călugăreni, Mărăști-Mărășești-Oituz. Ca ei – în Bătălia Angliei. N-au cedat asediului, nu s-au predat. Liverpool a avut paișpe mii două sute de cornere, a fost și marea bară a marelui Gerrard în minutul 90 și, cu toate astea, Oldham merge mai departe. După fluierul final, o mulțime bucuroasă invada modestul gazon. Asta înseamnă fotbalu’, frate! Cea mai mare performanță a lu’ Oldham a fost acum 100 de ani, cînd erau cît pe-aci, la un punct, să ia titlul de campioni.
Acum 40 de ani, Chimia Rîmnicu Vîlcea (div. B) cîștiga Cupa României, epic, epopeic, după rejucare, în fața Constructorului Galați (div. C). Poate că d-aia… drag ni-i Liverpool, dar mai iubită ni-i Chimia. A fost, la noi, ultima echipă care, venind din eșalonul secund, a ridicat Trofeul, în 1973. Da, ne plac marile echipe, dar ne emoționează (doar) outsider-ii. Am ținut cu Liverpool și n-am fost deloc triști că Oldham merge mai departe. La ei, în Insulă, s-a păstrat ceva frumos, important, esențial, din vremea copilăriei fotbaliste. Ăștia, în Cupa Angliei (cea mai veche competiție din lume), sînt cam ca noi, în Cupa României, acum patru decenii.
Publicat în Cațavencii, nr. 4(82), 2013
