Actriță fără roluri, om politic fără de partid, ecologistă fără obiective stabile, realizatoare de televiziune fără audiență.
A apărut în viața noastră pe la începutul anilor 2000. Mai precis în 2001, când a ajuns, nu se știe cum, secretar executiv al departamentului de imagine al PD. După aia, în 2004, a intrat în Parlament, tot din partea PD, iar în 2005 și-a început cariera de traseistă, sub oblăduirea lui Cozmin Gușă, alături de care a înființat Partidul Inițiativa Națională (PIN). A fost cât pe-aci să candideze la europarlamentarele din 2009 pe lista PSD, dar a exclus-o sistemul. În 2012 a demisionat din UNPR, în care tocmai intrase, pentru că n-a prins un loc eligibil la parlamentare. Minimum trei partide, se pare, îi trebuie unei femei politice pentru a se simți împlinită.
De ceva vreme joacă rolul de realizator TV sub pulpana aceluiași Cozmin Gușă, la Realitatea TV. Este, probabil că v-ați prins, Lavinia Șandru, soția, în acte, a ministrului Bugetului, Darius Vâlcov (doar două partide la activ).
Presa românească nu este într-o situație strălucită, e evident, dar transferul Laviniei Șandru din politică în televiziune n-a însemnat nicidecum un plus.
Intrată în grupul select de peruși aroganți de la Realitatea, alături de Rareș Bogdan, Silviu Mănăstire, Florian Bichir și alții, Lavinia Șandru a dus ridicolul la rang de prestație cotidiană. Teatrală ca un recitator ratat, stăpânind meseria cam la nivelul unei păpuși scoase la casat de Teatrul “Țăndărică” și știind despre jurnalism cam cât a uitat chiar și Ion Cristoiu, Lavinia Șandru are un singur merit care o ține pe ecran: e amică a unuia dintre proprietari. Dacă ar fi fost judecată după performanța socotită în rating, ar fi fost concediată din a doua săptămână. Dacă ar fi fost judecată după publicitatea încasată legal în timpul emisiunilor sale, Darius Vâlcov ar fi trebuit să deturneze jumate din bugetul României ca să acopere gaura. Dar cine să o judece? Cozmin Gușă? A achitat-o, deja, de mai multe ori.
Când vorbim despre decăderea mass-media, o facem de cele mai multe ori vorbind la modul general. Da, presa „se strică”, dar acest reflexiv ne permite să aruncăm vina pe oricine altcineva decât pe noi înșine. Când un ziarist onest o aude pe Lavinia Șandru declarând că este ziarist sau om de televiziune, acesta are datoria morală de a sesiza CNA, pentru că respectiva minte și dezinformează publicul. Când un ziarist onest o vede pe Lavinia Șandru folosind o legitimație de presă, are datoria civică de a chema cel mai apropiat polițist și a-i semnala cazul flagrant de uz de acte false. Dar n-o facem. De milă, probabil, gândindu-ne că ființa are un copil etc., etc. Dar și noi avem copii, și lor le suntem datori în primul rând lor. Facem și noi ceva, stabilim niște standarde, ca nu cumva, peste ani, copiii noștri să nu se rușineze atunci când sunt întrebați ce meserie au părinții? Cum altfel decât cu capul în pământ ar putea spune că suntem colegi de „breaslă” cu Lavinia Șandru? Întreb și eu.
Va mai amintiti ca impostoarea asta a fost angajata si la Circul de Stat ?!? Acolo ce dracu’ facea ? Se dadea cu curul de pamant pentru a amuza publicul ?!?
Mereu mi s-a parut buna de cearceaf… nu doar mie.