De la Procesul etapei, Fiara a ajuns la un proces de paternitate. O lituaniancă blondă, cu care Piţi a intrat mai demult într-o combinaţie fără minge, susţine că 666 i-ar fi făcut un copil şi nu vrea să-l recunoască, drept care l-a chemat la tribunal. Un meci cu mai multe reprize care-l găseşte pe Piţurcă la început de campanie pentru calificarea în Brazilia. N-am idee cît îl consumă acest proces pe antrenorul naţionalei, dar ceva efecte are asupra sa, măcar în relaţia lui cu noua generaţie de fotbalişti. În meciul cu Andorra, Piţi s-a gîndit de zece ori pînă să-l bage în teren pe junele Maxim, cel care mai avea puţin şi dribla şi bara porţii andorrezilor înainte de a trimite mingea în plasă.
Dacă faci o echipă pentru 2014, laşi deoparte procesul de paternitate prin care o blondă vrea să te facă tatăl în acte al unui reprezentant al noii generaţii şi îţi asumi paternitatea unei trupe tinere. Cînd să-l pui să joace o partidă întreagă pe un Maxim? Îl arunci direct în bătăliile cu turcii şi cu olandezii sau îl rodezi în meciuri mai uşoare, ca să prindă curaj, iar ceilalţi să capete încredere în el? Să nu fi avut Maxim bafta fazei cu golul, în sfertul de oră cît a jucat, am fi ridicat din umeri în dreptul numelui său. E adevărat că-i uşor să-i dai sfaturi lui Piţurcă în timp ce spargi seminţe pe margine şi să-i scoţi ochii că n-a încercat mai mulţi tineri în meciul ăsta, în care singura necunoscută era la ce scor batem. Totuşi cînd, din socoteli de vîrstă, nu te încurci cu Sînmărtean, atunci du-te cu strategia asta pînă la capăt şi încearcă babaroase noi, să le înveţi din timp să pice pe plătit, nu să le scoţi din buzunar la para-ndărăt – ştie dl Piţurcă ce vreau să exprim! În rest, că a fost prudent cu andorrezii pînă şi în declaraţii, mai bine aşa decît să-l vedem după meci smulgîndu-şi părul din cap în stilul lui Răzvan Lucescu şi alergînd să scoată în întîlniri grele punctele pierdute în cele uşoare.
