Trăiesc într-un oraş în care sfârşitul lumii va veni de două ori: prima dată după calendarul mayaş gregorian, a doua oară la 13 zile distanţă, după calendarul mayaş iulian. Că aşa e la noi, ţinem toate sărbătorile de două ori.
De exemplu, când bucureştenii se băteau cu jandarmii pentru una sau alta, la noi se aprindeau artificii pentru a sărbători Anul Nou pe vechi. Sună ca dracu’, da’ ăsta-i adevărul. Iar pe 15 dimineaţa la spital au ajuns şi primele victime ale jandarmilor: doi tipi luaţi cu forţa de la revelionul ospătarilor pe vechi. Aşa că staţi liniştiţi: la sfârşitul lumii eu voi veni cu 13 zile întârziere, să vă spun cât de mişto a putut să fie.
