Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Afacerea Strousberg, un tun de fabricație germană

Zoom Afacerea Strousberg, un tun de fabricație germană

Cînd Carol I a urcat pe tron, Țările Române trăiau într-o sălbăticie profundă. Un drum de la București la Iași cu trăsura putea dura două săptămîni – în cazul în care hoții sau haitele de lupi nu-l scurtau prin dreptul Bacăului. De la Pitești la Craiova puteai pierde șase zile dacă nu cumva îți pierdeai bunurile personale sau viața. Jderii, vulpile, vulturii și corbii însoțeau caravanele negustorești prin hățișuri ca un alai secret, mereu la pîndă, în caz că pică ceva din căruță sau de pe cal. În vetrele sătești de la munte, prezența urșilor era așa de comună, încît recensămîntul îi lua adesea în calcul.

Carol ar fi putut începe civilizarea acestor meleaguri organizînd o despădurire sau organizînd o vînătoare. Dar, fiind neamț, a vrut s-o înceapă cu un proiect de infrastructură.

Nu-i trecea prin cap că va sta pe tron 48 de ani, așa că s-a apucat de lucru chiar în primul an. Modernizarea României urma să înceapă cu o cale ferată dublă, care să străbată codrii periculoși ai Moldovei, Munteniei, Olteniei și Banatului, unind între ele cele cîteva așezări unde seara se aprindeau focuri și oamenii sperau să nu fie sfîșiați în somn.

Industria românească nu depășise încă stadiul asamblării căruțelor și al dogăritului, așa că principele Carol a cerut ajutorul industriei germane. Tatăl său, Carol Anton, l-a îndrumat către Heinrich Bethel Strousberg, un magnat gras, pitic și lacom, care se umpluse de bani din minerit, siderurgie și lucrări publice, dar mai ales din comisionarea aristocrației care guverna lumea germană.

Strousberg a propus României o concesiune pe 90 de ani a căii ferate. Un consorțiu, finanțat de publicul german prin acțiuni cumpărate cu dobîndă de 7,5%, urma să facă lucrarea și să exploateze apoi calea ferată ca să-și încaseze profitul.

Kogălniceanu și alții, care visau locomotive pufăind de-a curmezișul miriștilor, tîrînd civilizația după ele în vagoane căptușite cu pluș, au susținut proiectul cu un entuziasm care azi ar fi interpretat de procurori. Alții, ca Cezar Boliac, au mirosit escrocheria, dar Parlamentul a votat în octombrie 1869 concesiunea în favoarea lui Strousberg. E bine să ne amintim, atunci cînd lucrăm la statuia lui Carol I, că asociați în consorțiu erau principele Victor de Ratibor, principele Hohenlohe, contele Carol de Lehndorff și ducele Ujest, nici unul născut la Făurei sau la Roșiorii de Vede.

Afacerea Strousberg s-a dovedit a fi o escrocherie. Nemții nu doar că au furat banii, dar nici măcar n-au montat șinele corect. După țepe, scandaluri și amenințări, la capătul a zece ani de agonie, România a reușit să răscumpere pe bani grei concesiunea și să intre în proprietatea unor căi ferate inundabile și neterminate.

În 1878, bucata de război ruso-turc la care participaseră românii nu avea ca rezultat decît zece mii de țărani morți la Plevna. Independența era sechestrată în biroul lui Bismarck, iar pînă cînd România nu a achitat către acționarii germani întreaga factură a afacerii Strousberg n-a fost lăsată să iasă.

3 comentarii

  1. #1

    EXCELENT ARTICOL!
    Victor de Ratibor poate fi gasit in articolul de lb. germana din Wikipedia sub numele de Victor I. Herzog von Ratibor (unde I inseamna “cel dintii”).
    Aceeasi sursa il listeaza pe printul Karl von Lehndorff ca membru al unei proeminente familii aristocratice prusace (scuze pt. tautologia inadvententa a ultimelor doua cuvinte); diplomat; latifundiar, administrator militar pe timp de razboi si administrator-sef al retelei de Sud ale cailor ferate ale Prusiei de Est — Vorsitzender des Verwaltungsrats der Ostpreußischen Südbahn, zona de care apartine provincia Kaliningrad a Federatiei Ruse actuale.
    Chistian Kraft, al casei Hohenlohe-Öhringen si Duce de Ujest (localitate in Prusia Rasariteana, fosta locatie politica, si in Silezia Superioara, locatie istorico-geografica) a fost, potrivit aceleiasi surse, implicat in speculatii financiare complicate si in acelasi timp unul din cei mai bogati industriasi din spatiul european de limba si civilizatie germana.

  2. #2

    Foarte foarte interesant față de istoria învățată de noi. DÎn ce înțeleg partidul LIberal a fost …De când sa născut

  3. #3

    Deci de la cine au învățat românii să fure? Civilizatia germana! Mi-e scârbă.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Cum să nu murim

    19 ianuarie 2021

    Mihai Eminescu a învățat să moară cu mult înainte de-a muri la un azil de nebuni și-a mai murit o dată cînd a ajuns nume de cofetărie în orășelele de […]

  • Școală să fie, dar și pușcărie!

    19 ianuarie 2021

    România se împarte iar în două: vaccinații și ceilalți. Elixirul Pfizer vine în doze mici și selective, așa că viața normală are de stat la coadă încă multe luni. Așa […]

  • Ce frumoasă vaccinare!

    19 ianuarie 2021

    „Trebuie să fim pregătiți și tocmai de aceea am convocat astăzi o întâlnire cu ministrul Sănătății și cu experții din domeniul vaccinologiei. Am evaluat stadiul pregătirilor României și am discutat […]

  • Metamorfoza țăranului român

    12 ianuarie 2021

    Dacă pînă acum cinci-șase ani mă dădeam de ceasul morții că boarea societății de consum a ocolit satele românești, astăzi cantitatea de supermarket-uri și de superbet-uri pe cap de băștinaș […]

  • Vaccinați, băieți, orice, numai vaccinați!

    12 ianuarie 2021

    Campania de vaccinare a devenit o tristă eroare de vorbire. Iohannis și-a retras capul din prompter și l-a lăsat pe bietul colonel Gheorghiță să încaseze singur cartușele urii populare, pe […]