Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

ANCA MORARU: „Cred că e nevoie de mai multă siguranță și predictibilitate în sistemul de învățămînt din România”

Zoom ANCA MORARU: „Cred că e nevoie de mai multă siguranță și predictibilitate în sistemul de învățămînt din România”

E directoarea executivă a Liceului Teoretic Național ( LTN), școală particulară din București. Anca Moraru are un CV de manager pe care mulți și l-ar dori. E tînără, dar nu se laudă cu asta. Are experiență  managerială, însă nici cu asta nu se laudă. În schimb, se laudă cu elevii liceului.

Cristian Teodorescu: Doamnă Anca Moraru, cîte licee particulare sînt în București?

Anca Moraru: Licee particulare sînt aproximativ 20 în București. Oferta este mai bogată însă pentru învățămîntul gimnazial și primar, iar în ceea ce privește grădinițele, probabil că numărul lor îl concurează deja pe cel al grădinițelor de stat. Majoritatea nu sînt acreditate. Este un spațiu în continuă dezvoltare și destul de divers, ce cuprinde mai multe sisteme educaționale consacrate și asupra căruia oricine se poate informa în mediul online. Această bogăție ne indică faptul că sîntem în mijlocul unui val de schimbări și că există o mare cerere pentru variante alternative sistemului tradițional de învățămînt de stat.

C.T.: Cum s-a înființat Liceul Teoretic Național, pornind de la zero?

A.M.: Am pornit de la zero, este adevărat, din punct de vedere tehnic – campus, dotări. Dar nu am pornit de la zero în ceea ce privește experiența în domeniu și viziunea despre ceea ce ne doream să realizăm. Echipa managerială și nucleul de bază al profesorilor, dintre care cei mai mulți sînt încă la LTN, sînt oameni care știau ce trebuie făcut la catedră. Noi, echipa administrativă, a trebuit să facem cîte puțin din toate; și designul, și amenajarea spațiului, și dotările, și gestiunea bazelor de date, și promovare, și relațiile cu părinții. A fost un început frumos și solicitant. LTN a fost construit pas cu pas și, alături de el, am crescut și noi, cei din echipă, ca oameni.

C.T.: Nu v-a fost teamă că ideea n-o să prindă, din cauza concurenței?

A.M.: Ne-a fost teamă că nu o să reușim să ne îndeplinim promisiunile față de părinți și copii. Atunci cînd formezi o echipă nouă, așa cum am fost noi la început, îți propui niște obiective, îți iei angajamente față de familiile elevilor și multe dintre ele depind de cît de bine reușești să comunici cu oamenii din echipă. Este nevoie de timp pentru a vedea dacă într-adevăr viziunea și strategia sînt împărtășite. Iar noi acest timp nu l-am avut. A trebui să facem să funcționeze cît de bine se poate de la început. Concurența este și nu este ceea ce se înțelege prin concurență în alte domenii de activitate. Noi nu ne străduim să convingem pe nimeni că școala noastră, ca detergentul X care scoate petele mai repede, îi învață mai bine pe copii. Este clar că părinții sînt în căutare de alternative, iar principala provocare este să îi găsim pe cei ce își doresc pentru copiii lor ceea ce oferim noi. Decizia de a înscrie copilul la o anumită școală privată ține de elemente concrete precum locul unde este situată, taxele educaționale, cît de bine răspunde oferta educaționlă viziunii părinților și tipologiei copilului, încrederea în managementul școlii. Pe lîngă toate acestea sînt implicați și factori subiectivi care țin de cît de bine se poate construi relația de încredere între familie și profesorul învățător sau diriginte și cum se formează comunitatea clasei – grupul de elevi și părinți. Am discutat cu mai mulți reprezentanți ai școlilor particulare și am descoperit cu plăcere că și ei consideră că în domeniul nostru competiția este cu noi înșine, nu între noi.

C.T.: Cîți elevi aveți acum?

A.M.: În acest moment avem 250 de elevi, de la grădiniță pînă la clasa a XII-a, și mai avem 100 de locuri pînă la capacitatea noastră maximă, în acest campus. Numărul maxim de elevi într-o clasă este de 15 și avem una, două sau trei clase pe fiecare an de studiu. Ne așteptăm ca numărul elevilor în anul școlar viitor să fie în jur de 300.

C.T.: Cît costă un an de școlarizare la acest liceu?

A.M.: Taxele se stabilesc în funcție de nivelul de școlarizare, fiindcă, de la an la an, procesul educațional implică utilizarea mai multor resurse. Pentru nivelul primar pornim de la suma de 6.500 de euro, iar la liceu ajungem la 7.600 și 8.500 de euro pe an.

C.T.: De ce aveți și clase primare și gimnaziale, nu numai clase de liceu?

A.M.: Noi ne numim liceu fiindcă normele în vigoare cer ca o instituție de învățămînt să poarte denumirea celui mai înalt nivel de școlarizare pe care îl asigură. Ideea noastră a fost, însă, de la început să construim o școală – adică un loc în care să îți începi și să îți termini studiile preuniversitare. Oferta educațională este construită coerent, cu continuitate pentru anii de studiu. Spre exemplu, știi de la început că, dacă totul merge bine, în clasa a V-a vei ajunge să susții examentul PET de certificare Cambridge. Angajamentul nostru față de elevi este ca nimeni să nu termine LTN fără a ști la ce este bun. Ne-am dorit ca un părinte să poată avea o viziune pe termen lung despre educația copiilor săi, iar predictibilitatea să fie o realitate a vieții școlare. Cred că este nevoie de mai multă siguranță și predictibilitate în sistemul de învățămînt din România și avem în vedere să realizăm acest lucru cît de bine putem.

C.T.: De ce și-ar înscrie părinții copiii la LTN?

A.M.: La această întrebare doar părinții înșiși ar putea răspunde. Eu vă pot spune de ce ne dorim noi să educăm copiii. Iar principalele motive sînt acestea: pentru că ne înțelegem resposabilitatea de a oferi educație în spiritul formării personalității și dezvoltării creativității, nu doar al transmiterii de cunoștințe; pentru că, fie că ne place, fie că nu ne place, viitorul nostru va fi creat de cei ce ne sînt acum elevi, iar noi credem că avem atît pregătirea academică, cît și calitățile umane prin care să îndeplinim această responsabiliate cu succes; pentru că sîntem cu toții oameni interesați de binele elevilor noștri și întreaga organizare a școlii este realizată avînd în minte nevoile lor; pentru că sîntem cu toții informați despre ce înseamnă un proces educativ și nu ne ferim de schimbare pentru a îmbunătăți lucrurile. Ce ne-am dori să știe un părinte interesat să își înscrie copilul la LTN este că sîntem oameni responsabili, bine pregătiți și interesați de progresul școlar și dezvoltarea copilului său. Am vrea să știe că am dezvoltat o strategie pe baza căreia să ne îndeplinim promisiunea. Această strategie poartă numele ”Modelul LTN – Școală pentru viață” și cuprinde programele și activitățile educative pe care noi le considerăm necesare în experiența școlară a elevilor, și care completează ce se petrece în cadrul curriculum-ului național. Am mai vrea să știe că pentru această strategie ne-am consultat cu personalități din domeniile cercetării științifice, medicinei, sportului, sociologiei, precum și cu reprezentanți ai mediilor de afaceri, ai presei și ai mediului universitar din diverse domenii, reuniți în Consiliul Științific al LTN, ce și-au asumat să ne fie alături și să ne sprijine în mod direct sau prin propuneri și sfaturi. Nu putem să promitem că facem totul perfect, și nici nu cred că o persoană realistă are o astfel de așteptare, însă ne folosim experiența pentru a oferi siguranță, ne dorim să învățăm din interacțiunea cu fiecare familie și sîntem dornici să remediem ceva ce nu merge bine. De asemenea, ne așteptăm ca părinții elevilor noștri să fie sinceri, să își asume ceea ce își doresc pentru copiii lor, să ne spună orice ar avea de spus, fie pozitiv, fie negativ, și să își îndeplinească partea lor de responsabilitate pentru a menține o comunicare cu școala și profesorii copilului lor.

C.T.: Cum vă alegeți profesorii și de unde vin?

A.M.: Simplificînd puțin politica de recrutare a LTN, avem două categorii de profesori: profesori debutanți care își doresc să practice un învățămînt modern și profesori cu mai multă experiență la catedră care știu să se folosească de experiența lor și, în același timp, fac loc și pentru ceva nou în activitatea profesională. Dacă vrei să fii conectat la schimbări, învățămîntul este un mediu mai dinamic decît ar putea părea la prima vedere. Susținem instituția mentoratului în cadrul școlii și îi încurajăm pe colegii noștri să comunice cît mai mult și să împărtășească din experiența și ideilor lor. Desigur, cu toții însă trebuie să fie persoane bine pregătite profesional, responsabile, care să nu fi uitat să învețe ele însele. Un alt criteriu comun este împărtășirea viziunii LTN despre educație, ceea ce face apel într-o mai mare măsură la calitățile umane și la viziunea asupra vieții. Majoritatea profesorilor vin din sistemul de stat.

C.T.: De ce se spune că LTN pregătește absolvenți pentru export?

A.M.: Nu eram la curent cu faptul că se spune așa… Noi nu îi încurajăm în mod activ să plece la studii în străinătate. Însă le oferim posibilitatea de a interacționa și cu instituții de învățămînt din afara țării. Îi încurajăm, de asemenea, să se informeze și singuri despre ce domenii sau universități sînt mai potrivite pentru ei. Și, nu în ultimul rînd, să își urmeze visele și să își aleagă domeniile în care își doresc ei să profeseze. Dacă ceea ce își doresc este accesibil în afara țării, atunci acolo vor merge. Cred că este în primul rînd responsabilitatea instituțiilor de învățămînt superior din România să pregătească oferte potrivite intereselor tinerilor români. Dacă ei aleg să plece în străinătate, înseamnă că ceea ce găsesc aici nu este potrivit nevoilor lor. Privind mai departe de studiile universitare, noi am fi foarte bucuroși dacă absolvenții noștri ar decide să profeseze în România. Nu dorim să îi vedem plecați, așa cum nici noi nu am ales să ne facem meseria în altă țară. Totuși, ar fi necesar ca anumite aspecte să se schimbe pentru ca opțiunea de a trăi și a munci în România să devină satisfăcătoare.

C.T.: Anul trecut cîți absolvenți ai liceului au intrat la facultate?

A.M.: Toți absolvenții LTN din 2013 pînă în 2017 au trecut cu note bune examenul de bacalaureat și au ales să urmeze cursurile unor instituții de învățămînt superior. În 2017,  nouă elevi au absolvit clasa a XII-a, cinci dintre ei sînt în România, patru în străinătate.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

romania100
Editoriale
Ultimele articole