Hai că e la modă, după ultimele peripeții, să se vorbească despre cutremure. Așa că profităm și noi de valul de panică ce apare periodic, la fiecare zguduială, ca să vorbim nițel despre cutremure și de ce ne fac ele rău.
Cînd are loc un cutremur, de fapt se scutură pămîntul. Pentru vizualizare, luați un castronaș cu răcitură (piftie, cum îi spun sudiștii) pe care o răsturnați cu fundul în sus. Luați, apoi, un bețișor chinezesc (toată lumea mănîncă răcitura cu bețele, ăsta-i ultimul trend) și înfigeți-l în piftie. Apoi mișcați-l energic. Gata, tocmai ați făcut un mic cutremur în răcitură și puteți vedea cu ochiul liber cum se propagă mișcarea din vîrful bățului către tot volumul de gelatină. Puteți complica experimentul: construiți niște căsuțe mici pe gelatină și, în loc de băț chinezesc, luați o tijă cu o dinamită mică-mică la capăt. Apoi, cu o cameră de mare viteză, filmați tot ce se întîmplă. Costă cam mult și nu știu dacă o să vă lămurească, dar cel puțin vă iese un super-viral mișto pe YouTube!
Oricum, poate reușiți să remarcați mai multe feluri de unde care se propagă prin gelatină. Astea-s undele provocate de cutremur, fiecare cu gradul ei de periculozitate, și le vedeți în desen, în ordinea vitezei cu care vin spre noi. În primul rînd există unde de volum. Primele unde care vin sînt undele P. Ca să le vizualizați, imaginați-vă un resort. Căruia-i dați un șut dintr-un capăt. Se va propaga o undă de presiune, ca un acordeon. La cutremur, undele P sînt cele mai puțin vicioase, mișcă pămîntul înainte-înapoi (dacă sursa-i în Vrancea) și avem marele avantaj că ajung primele. Următoarele, undele S, au viteza cam la jumătate. Uite o fereastră bună pentru avertizare: e vorba de doar cîteva zeci de secunde, uneori, dar pot fi vitale. Undele S, tot de volum, mișcă pămîntul în lateral/sus-jos. Sînt ca undele dintr-o coardă de vioară. Au amplitudine mai mare decît P și pot provoca daune mai mari. Apoi urmează undele de suprafață, care se cheamă Love (mișcă totul stînga-dreapta) și Rayleigh (astea-s ca valurile mării, sus-jos). Se cheamă după descoperitorii lor, ajung după undele S (au cam 90% din viteza ăstora) și sînt cele mai distructive. De-aia cele mai mari bîțîieli sînt, întotdeauna, la sfîrșitul cutremurelor. Cu cele de mai sus asimilate, uite cum se prezintă și soluția anticutremur: faceți cumva să simțiți primele unde (P). Dacă cutremurul a fost în Vrancea, aveți vreo douăj’ de secunde să ieșiți afară de pe unde sînteți pitit. Simplu, nu? Bine, asta dacă n-aveți marmote mici și mijlocii care fac “î-î!” la calamitatea de cutremur, ca să vă avertizeze.
