O săptămână jumate, aproape două a durat isteria mediatică legată de posibilul blackout energetic în pragul căruia tocmai ne aflam. Dincolo de faptul că au existat niște vârfuri de consum, mai ales în perioada codurilor roșii de caniculă, România a ajuns să producă jalnic de puțin față de puterea instalată în toate capacitățile sale de producție a energiei electrice. Așa se face că timp de două săptămâni am importat în draci. S-a depășit, în anumite momente, și pragul de 2.000 MWh importați, media fiind de aproximativ 1.300-1.400 MWh. La ora la care scriu acest articol, la lăsarea serii, când fotovoltaicele nu mai produc aproape deloc, importăm 1.213 MWh. Dar astăzi (luni, 29 iulie 2024) a fost o zi specială: în jurul orei 10 exportam energie. Vreo jumătate de oră am exportat până la 20 MWh. Hai că se poate, hai că ne revenim.
Este drept, în acest moment
funcționează ambele reactoare de la Cernavodă, băgând în sistem, minut de minut, peste 1.300 MWh. Un mare ajutor. Am fi aproape bine dacă, în plin sezon al consumului crescut, producția energiei electrice din surse hidro nu ar fi scăzut dramatic. Pe hidro avem o putere instalată de 6.617,94 MW. Dar tot luni, 29 iulie 2024, din hidro nu s-au produs nici o clipă mai mult de 1.909 MW. Ba chiar, la orele dimineții, hidrocentralele de-abia produceau și sub 1.000 de MW. Asta timp de ore întregi.
Da, știm, este secetă, sunt probleme, dar…
România are câteva hidrocentrale care produc zdravăn,
atunci când funcționează la capacitate maximă.
Topul marilor producători de energie electrică din surse hidro este următorul:
–Porțile de Fier I, centrală aflată în coproprietate cu Serbia, are, pe partea românească, o putere instalată de 1.166,4 MW.
– Centrala hidroelectrică subterană Lotru Ciunget poate produce, la capacitate maximă, 510 MW.
– Hidrocentrala Retezat poate produce 335 MW.
– Porțile de Fier II are, pe partea românească, o putere instalată de 251,2 MW.
– Hidrocentrala de la Vidraru poate produce 220 MW.
– Hidrocentrala Mărișelu poate produce tot 220 MW.
– Iar hidrocentrala Dimitrie Leonida, din județul Bistrița-Năsăud, poate produce 210 MW.
Dacă ar funcționa doar aceste șapte hidrocentrale principale, la capacitate maximă, am avea asigurați 2.900 MW.
Dacă la cei 2.900 MW
produși de principalele hidrocentrale ale României adăugăm cei 1.300-1.400 MW pe care-i produc cele două reactoare de la Cernavodă, am avea deja asigurați, zi de zi, minut de minut, 4.200-4.300 MW. Cu măcar jumătate din puterea instalată a eolienelor, adică doar 1.500 MW din cei 3.000 MW posibili, și cu fotovoltaicele corporatiste funcționând la întreaga capacitate de 1.500 MW, România nu ar avea nevoie să importe nici măcar un KW. Dacă lasă să funcționeze centralele pe hidrocarburi, cu 1.200 MW, și mai ia și 800 MW din cărbune, chiar și la vârfurile de consum de pe timp de zi, care ajung la 8.000-8.500 MW, România ar exporta în miezul zilei în jur de 1.000 MW.
Dar nu se întâmplă asta,
în mare parte din cauza motivelor pe care le-am explicat în numărul trecut al revistei noastre.
Nu suntem, însă, nici măcar aproape de un blackout decât dacă vrem să declarăm asta la televizor.
Iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, exact asta a vrut să declare. A pregătit terenul, a vrut ca România să pară extrem de vulnerabilă din punct de vedere energetic.
Pentru că el, numai el, avea și soluția salvatoare.
După ce ne-am perpelit două săptămâni că rămânem pe întuneric pe o perioadă nelimitată, tânăra speranță Sebastian Burduja a anunțat că a venit salvarea, cu avionul de SUA.
România, pentru a scăpa de pericolul lui blackout cel negru și urât, a mai semnat un acord cu SUA pentru a construi, în următorii ani, niscaiva reactoare modulare de mici dimensiuni.
Problema cu aceste reactoare este că, până în acest moment, NuScale, partenerul României, nu a construit nici măcar un singur astfel de reactor. Nici măcar unul. Putem spune că tehnologia americanilor nu este testată în practică, așa cum nu erau nici vaccinurile anti-COVID din care ne-am repezit să cumpărăm de miliarde. Singurul proiect al NuScale a fost anulat din cauza prețurilor de construcție, care deveniseră prea mari și care ar fi dus la un preț exagerat per MW. Americanii care se asociaseră cu NuScale au zis „Nu, thank you, dar pe noi nu ne interesează energie atât de scumpă“. Așa că toate speranțele NuScale se îndreaptă acum spre România.
Proiectul românesc presupune construirea mai multor SMR (Small Modular Reactor) la Doicești, iar dorința României este ca în 2030 să mai obțină încă 600 MW din aceste reactoare. În condițiile în care un reactor de la Cernavodă produce 700 MW.
Cât va costa proiectul cu americanii? Încă nu se știe, dar având exemplul din SUA, putem presupune că, oricare este suma vehiculată în acest moment, probabil că, la final, ea va fi cel puțin dublă. Cel mai probabil, dacă acest proiect se va concretiza, românii vor trebui să plătească minimum zece miliarde de dolari pentru niște reactoare care nu vor produce decât 600 MW, reactoare din care România nu va deține decât 50%.
Da, da, ca de obicei, finanțarea va fi asigurată de către statul român, pierderile vor fi suportate de către statul român, profitul, în eventualitatea că va exista unul, va fi împărțit jumi-juma.
Dar, hei, asta ne scapă de blackout, deci merită orice sacrificiu.
Suntem siguri ca de fapt productia interna fiind real mai mare, niște „băieți deștepți” cu epoleți pe umeri și cu ochi fie albaștri fie verzi nu vând diferența în beneficiul grupului infracțional organizat, în care este implicata și gruparea Coldea?
Suntem siguri ca tot ei nu au o „conducta” trasa direct la buget?
acele SMR uri(Small Modular Reactor) reprezinta un risc crescut, neexistand in productie nimic, acestea reprezinta un experiment periculos, pe care nicio tara normala la cap nu l-ar accepta.cu atat mai putin in centrul tarii. singura posibilitate de a „testa” astfel de tehnologii ar fi la granita de nord-est cu Ucraina, la minimum 50 km de orice asezare umana, iar nu in centrul tarii, la 11 KM de Targoviste! Aceste ASM-uri ar trebui construite strict la granita de nord-est, ca prototip, cu posibilitati de transformare in mijloc de aparare cel mult. Altfel, in actualul context, este o ineptie, desigur ca nu va exista offset, costurile vor fi triple, In loc sa imbunatatim centralele de la Cernavoda, in loc sa investim in parteneriate pt tehnologii de viitor ca productia de chip-uri, colaborari cu sud-coreenii sau TSM pt productia de chip-uri care ne-ar pune pe harta viitorului, alegem sa facem experimentale altora pe piuelea noastra, pe banii nostri.se pare ca ne bucuram degeaba ca am scapat de tradatorul virgil popescu, caci am dat de fiul de securist Burduja, care ne transforma in cobaiul americanilor la propriu, nu doar sa ne jefuiasca.
O centrala nucleara de generatia a 4-a (VHTR) ar putea fi contruita la intrarea Dunarii in tara la Bazias, unde se poate construi si o fabrica de semiconductori ( un producator precum Samsung, Toshiba, Broadcom, Hitachi sigur ar fi interesat de un parteneriat in domeniu in Europa).TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company Limited este o companie multinațională taiwaneză de producție și proiectare de semiconductori.) ar putea sa fie un partener .In actualul context ar trebui repuse pe masa capabilitatile de aparare, contructia de TAB-uri si tancuri, repunerea in productia a unor variante modernizate ale TR-85M1 „Bizonul”, fabrici de armament, ca sa nu mai zic de recuperarea a ce se mai poate din productia ARO. O alta centrala nucleara gen IV pe Jijia sau Prut in Nord Est.Hidroelectrica in loc sa fie apanajul „baietilor destepti” ar trebui sa iasa pe piete externe pe funizare si trading de energie.Parteneriat cu tarile din sudul Europei pentru constructia unei autostrazi Timisoara -Deta-Novi Sad- Zagreb- Ljubljana-Trieste ar putea face sudul un partener de luat in seama de nord-vestul Europei si ar aduce un plus de valoare economica prin tranzitul usor al sudului Europei. Un tren de mare viteza Constanta-Bucuresti-Ploiesti-Brasov – Fagaras ( aici o linie de mare viteza se poate construi de la 0, cea existenta nefiind electrificata acum)-Sibiu-Deva-Arad ; noi punte de frontiera in vest; un port nou 100% autohton in Medgidia. De asemenea orice ajutor militar si financiar acordat Ucrainei ar trebui translatat in pre-contracte de reconstructie, neaparat. De asemenea ar trebui urgent ca orice parteneriat cu SUA sa vina cu organziarea unor filiale ale universitatilor de top in Romania (HArvard, Yale, ca centre europene).Si multe altele ar mai fi la indemana, lucruri benefice Romaniei, nu doar „investitorilor”
Exista o declaratie oficiala a Transelectrica despre blackout? Nu, pentru ca sansele de producere sunt nunai teoretice.