A venit şi timpul ăla al anului. Da, ştiu că începe şcoala, dar nu mă (mai) interesează. E septembrie, deci e vremea decernărilor premiilor IgNobel. Astea sînt zece premii decernate anual din 1991 încoace şi care se dau pentru realizări care mai întîi îi fac pe oameni să rîdă, ca apoi să se pună pe gîndit serios. Festivitatea de premiere de anul ăsta s-a întîmplat pe 20 septembrie, acolo unde se întîmplă de obicei, la Harvard. O puteţi regăsi integral pe www.improbable. com. În anii trecuţi s-au dat premii pentru studii privind mucii de balenă, felaţia la lilieci, alarma cu wasabi şi împerecherea muştelor cu anumite sticle de bere. Nu vă mai prelungesc suspansul, în continuare vă prezint premianţii şi subiectele premiate.
Psihologie: Anita Eerland, Rolf Zwaan şi Tulio Guadalupe, pentru studiul „Înclinarea privitorului spre stînga face ca turnul Eiffel să pară mai mic“.
Pace: Compania SKN (din Rusia), care transformă muniţie veche sovietică în diamante noi.
Acustică: Kazutaka Kurihara şi Koji Tsukada, pentru crearea lui SpeechJammer – un dispozitiv care deranjează vorbirea speaker-ilor prin a-i face să audă, cu o mică întîrziere, taman ceea ce spun.
Chimie: Johan Petterson, pentru rezolvarea misterului legat de colorarea în verde a părului oamenilor în anumite case din oraşul Anderslöv (Suedia).
Literatură: Biroul de responsabilizare generală a Guvernului SUA, pentru realizarea unei raportări privind raportările despre raportări, care recomandă pregătirea unei raportări privind raportările despre raportări.
Fizică: Joseph Keller, Raymond Goldstein, Patrick Warren şi Robin Ball, pentru calcularea bilanţului forţelor care mişcă şi dau forma părului uman dintr-o coadă.
Dinamica fluidelor: Rouslan Krechetnikov şi Hans Mayer, pentru studierea dinamicii asociate clipocelii lichidelor, cu scopul de a înţelege ce se întîmplă cînd o persoană merge în timp ce ţine o cană de cafea în mînă.
Medicină: Emmanuel Ben Soussan şi Michel Antonietti, pentru consultanţa oferită doctorilor care efectuează colonoscopii, învăţîndu-i cum să reducă posibilitatea ca pacienţii să le explodeze în timpul procedurii.
Neuroştiinţe: Craig Bennett, Abigail Baird, Michael Miller şi George Wolford pentru demonstraţia lor că cercetătorii în ştiinţele creierului, prin folosirea unor instrumente complicate şi a unor statistici simple, pot observa activitate semnificativă a creierului oriunde – chiar şi la somoni morţi.
Anatomie: Frans de Waal şi Jennifer Pokorny, pentru descoperirea că cimpanzeii pot identifica alţi cimpanzei după ce văd fotografii cu – pardon my french! – curul acestora.
Ei, acum vedeţi pe ce se duc banii guvernelor? Nu-i aşa că ştiinţa e cool? Mă rog, e mai greu să spun acelaşi lucru despre oamenii de ştiinţă…
Pentru mai multe trăznăi d-ale științei, treceți pe la www.sciencefriction.ro.
biroul de respnsabilizare? adica accountancy office? ia pune mana pe un dictionar…