Criminala ucidere a unui asasin

Generalul Constantin Nuță a fost una dintre brutele pe care Miliția le-a ridicat la standardele de cruzime ale Securității. A cunoscut, practic, toată oferta militară a vremii, fiind ucis de Armată la ordinul unui general recrutat de serviciile secrete ale unei puteri străine.

S-a născut în 1929 la Brănești, cu trei decenii înainte ca localitatea să devină un loc sacru pentru milioane de credincioși botezați de sfînta treime a poliției politice: bătaia, trasul cu urechea și turnătoria. Imediat după război, Constantin Nuță a intrat în forțele de miliție ale RPR, bazîndu-se în principal pe dificultatea de a citi și scrie, dar și pe îndemînarea cu care putea folosi parul împotriva unui om legat de de scaun. S-a remarcat meteoric și ca gardian la pușcăriile de exterminare din anii ’50, unde a reușit să coboare procentele PNL și PNȚ pînă aproape de zero. Abilitățile lui de executant l-au smuls însă din ghearele unei cariere de criminal cu ranga și l-au propulsat în lumea ceva mai rafinată a interogatoriilor cu lampa în ochi și a bătăilor în beci, a smulgerii dinților și a arsului cu țigara pînă cînd banditul mărturisește cum a sabotat orînduirea socialistă.

Nuță a fost făcut general-maior în 1977 și general-locotenent în 1982. În 1978 a fost pus șeful Miliției pe țară, șef al Direcției a IV-a a Securității Statului și adjunct al ministrului de Interne. Era agregatorul celor mai feroce instituții de forță și exprima dorința lui Ceaușescu de a amesteca avantajos sadismul slugarnic al securiștilor cu prostia agresivă și îndatoritoare a milițienilor.

Pe 17 și 18 decembrie 1989, generalul Constantin Nuță a fost trimis la Timișoara ca să liniștească, alături de generalii Coman, Gușă, Macri, Stănculescu, Chițac și Mihalea, manifestanții care cereau libertate pe străzi. Fiindcă s-au adunat cît ai clipi 43 de cadavre, Nuță și Mihalea au făcut rost de un camion frigorific. Apoi, la ordinul Elenei Ceaușescu, au transportat corpurile împușcate la București și le-au ars la crematoriu. După Timișoara a urmat Aradul. Pe 20 decembrie, Nuță a dat ordin trupelor de Miliție să tragă, fiindcă nu putea lăsa Armata să le-o ia iar înainte. 19 oameni au fost uciși la Arad și cîteva sute au fost răniți. Practic, generalii Nuță și Mihalea aveau gata dosarul pentru avansarea în grad.

Numai că, pe 22 decembrie 1989, Iliescu l-a pus în fruntea MApN pe generalul Nicolae Militaru, un vechi, temut și cunoscut agent sovietic, la a cărei deconspirare contribuiseră atît colonelul USLA Gheorghe Trosca, cît și generalul-locotenent Nuță. Militaru a avut grijă să-l lichideze pe Trosca după ce l-a invitat să vină la o cafea în bătaia mitralierelor de campanie și a aruncătoarelor de grenade antitanc. Nuță, însă, se arăta mai greu de ucis, așa că Militaru a dat ordin să fie, pînă una-alta, arestat. El și generalul Mihalea au fost legați și, tot la ordinul lui Militaru, suiți într-un elicopter și trimiși către București. Ca să nu fie, chipurile, doborît de teroriști, elicopterul a primit indicația să zboare la joasă înălțime, pe timp de noapte și fără lumini. Adică exact cum ar fi zburat, dacă ar fi existat, teroriștii. Militaru n-a avut apoi decît să ordone unității de antiaeriană de lîngă Sibiu către care orientase elicopterul să doboare orice zboară la joasă înălțime, pe timp de noapte și fără lumini.

Nuță și Mihalea au fost găsiți carbonizați în carcasa ciuruită și incendiată a elicopterului IAR 330. N-au atins stadiul de cenușă, dar medicii legiști care le-au examinat cadavrele au fost de părere că, înainte să ardă, cei doi asasini au simțit împușcăturile, la fel ca manifestanții uciși la Timișoara și arși la București.

128 de vizualizări