Articole din categoria: Istorie

În acele clipe scurte și rare ale umanității, cînd evenimentele se odihnesc și istoria cască, se strecoară în cronologie personaje colorate, venite parcă de nicăieri și mergînd niciunde. Ele au […]

În septembrie 1601, postelnicul Turturea încă gonea cu capul Măriei Sale Mihai la oblînc, executînd cu murgul său viraje periculoase, dar nu mai periculoase decît săgețile care nu reușeau astfel […]

Simplificat cu halebarda, cadavrul lui Mihai a fost, pe rînd, cînd trup fără cap, cînd cap fără trup. Cronicarii și martorii oculari nu s-au putut hotărî nici pînă azi ce […]

Pe 3 august 1601, reputația militară a lui Mihai revenise la nivelul anului 1595. Victoria de la Guruslău deschidea noi orizonturi sîngeroase, noi ocazii pentru a porni măceluri medievale în […]

Mihai a petrecut Revelionul 1600-1601 la Viena. Pe atunci nu se schia în Austria și nici nu se mîncau castane prăjite pe Kartner Strasse, dar de băut pe rupte, putem […]

La două zile după bătălia de la Mirăslău, pe cînd Mihai Viteazul storcea din armură apele unui Mureş traversat în stilul crawl, cu barda la centură şi coiful plin de […]

În dimineaţa zilei de 16 sau 18 septembrie 1600, lîngă satul Mirăslău, Mihai Viteazul privea defilarea celor 2.500 de cuirasieri germani, a celor 3.500 de cavaleri flamanzi şi a celor […]

Să-l fi întrebat pe Mihai Viteazul cine l-a alungat pe Ieremia Movilă din cetatea Hotinului, auzeai una şi bună: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Româneşti, […]

În dimineaţa zilei de 26 octombrie 1599, la picioarele lui Mihai Viteazul se rostogolea, din direcţia Șelimbăr, un cap. Era capul cardinalului Andrei Bathory, un cap obişnuit mai mult cu […]

Dacă stăteai la pîndă în octombrie 1599 în trecătoarea Rucăr-Bran, aşa cum stăteau secuii lui Andrei Bathory, nu vedeai nimic, fiindcă pe Mihai Viteazul l-a dus capul să-şi treacă armata […]

În zbuciumatul an 1595, între Mihai Viteazul şi sîrbii lui Baba Novac se legase o prietenie care nu scădea, cu nici un chip, sub 100.000 de forinţi lunar. Fraţii Buzeşti […]

În materie de unire a Transilvaniei, Moldovei şi Munteniei, Mihai Viteazul n-a fost primul. Cu cinci ani înainte să-i treacă prin cap altcuiva, punerea la comun a făcut-o, cu acte […]

Victoria de la Călugăreni a arătat românilor două mari foloase. Mai întîi, ea a permis învingătorului Mihai să se refugieze la adăpostul Munţilor Carpaţi şi să scape, astfel, de urmărirea […]

Pe 23 august 1595, peste apa Neajlovului şuierau, dinspre partea otomană, săgeţile, ghiulelele şi bombardele lui Sinan Paşa. În sens invers şuierau, fără ca scuturile, coifurile sau platoşele să le […]

13 noiembrie 1593 a fost o zi ploioasă. Focului care a cuprins clădirea unde fuseseră invitaţi creditorii turci i-a venit greu să se impună. A fost nevoie de multe alimentări […]

La 11 octombrie 1593, la intrarea palatului Topkapî, un cufăr uriaş, din lemn de cireş, strivea o sută de hamali. Povara înainta cu viteza melcului, iar icnetele cărăuşilor erau aşa […]

Anul 1558 avea să-l dea lumii pe cel care, din pricina setei de înavuţire, avea să rămînă cunoscut oamenilor drept Mihai Viteazul. Chiar dacă tatăl său, Pătraşcu cel Bun, a […]

În 1600, cînd nu exista bănuiala că Mihai Viteazul ar putea face carieră în cărţile de istorie, nimeni nu se sfia să-l înfrîngă pe erou. Simion Movilă, de pildă, făcuse […]

În 1551, cînd Iliaş al II-lea Rareş îşi potrivea pe cap turbanul paşei de Silistra şi nu mai răspundea decît la numele Mehmet, frate-su, Ştefan al VI-lea Rareş, urca în […]

Genele sîngeroase ale lui Alexandru Lăpuşneanu, gene care sugrumau, decapitau, înjunghiau, torturau şi timorau alte gene întîlnite în procesul de înmulţire a domnului, gene care au răspîndit teroarea în zeci […]