Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mihai Viteazul în Top 300 de miliardari valahi

Zoom Mihai Viteazul în Top 300 de miliardari valahi

Anul 1558 avea să-l dea lumii pe cel care, din pricina setei de înavuţire, avea să rămînă cunoscut oamenilor drept Mihai Viteazul. Chiar dacă tatăl său, Pătraşcu cel Bun, a murit cu un an şi ceva înainte de botez, fiul său n-a avut probleme să se nască dintr-o mamă frumoasă şi independentă, deprinsă cu pornografia medievală – poate şi fiindcă locuia în Oraşul de Floci. Copilăria lui Mihai s-a consumat în frumoasa baltă a Ialomiţei, printre nuferi, broaşte şi stuf, unde jocul preferat era „De-a Papură Vodă“.

Teodora Cantacuzino, femeia care ieşea seara pe malul gîrlei şi striga: „Treci în casă, Viteazule, că te rup cu bătaia!“, era sora lui Iane Cantacuzino, un fel de Viorel Hrebenciuc al secolului XVI. Datorită acestui unchi sforar, Mihai n-a pierdut vremea cu roşioarele şi s-a lăsat îndrumat spre politică, aflînd că acolo ­peştii sînt mai bine plătiţi. Uneltirile din urbea de lut a Bucurescilor l-au întărit pe tînărul Mihai nu numai la caracter, ci şi la buzunar. Ajunge negustor de vite, traficant de pietre preţioase şi achizitor de sate cu tot cu săteni. În compania lui Iane Cantacuzino, zis Epirotul, învaţă greaca, turca, un pic de română, postulatul lui Euclid, legea lui Arhimede, cursul scurt de alchimie pentru aventurieri, tehnici elementare de trîntă, cele mai tari înjurături de turnir şi trei poeme de Dante Alighieri. Apreciind după mînerul săbiei, la cei 1,55 m ai săi, Mihai era un bărbat înalt pentru vremea lui şi la fel de chipeş. Se spune că duşmanii o luau la fugă numai văzîndu-l, dar nu e clar dacă din pricina vitejiei sau a aspectului. Oricum, la vremea cînd unchiu-său l-a numit bănişor de Strehaia, făcea destulă impresie. În 1590, cînd e avansat mare stolnic, avea 30 de ani şi ceva mai multe sate. În 1592 ajunge mare postelnic, mare agă şi ispravnic în locul Epirotului, care se instalase cu tot cu sfori la Stambul. În fine, Alexandru cel Rău îl face ban al Craiovei şi în seara acelei zile, cînd îşi numără satele dobîndite prin vînzări anterioare, Mihai constată că stă mai bine ca Ţara Românească.

Publicat în Cațavencii, nr. 43, 31 octombrie – 6 noiembrie 2012

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Carne de pui La Provincia
Big Fish
Editoriale
Iubitori de arta