Tenisul e un sport frumos și elegant, poate prea frumos și prea elegant. De aia e păcat să vorbești atîta despre el tot timpul pentru că riști să-l uzezi și dup-aia o să zică toată lumea: “Ia uite-l, bă, și pe ăla, a stricat tenisul! Huă!”. Păstrează discuțiile despre tenis la un minimum de bun-simț, în sensul în care e bine să vorbești despre tenis doar dacă viața ta sau viața unui apropiat e în pericol și singura metodă de salvare este să vorbești despre tenis. Altfel, urmează acești pași simpli și s-ar putea să scapi cu viață.
1) Cedează – Dacă cineva te abordează și vrea să-ți povestească ceva despre tenis, prefă-te că ai un atac de cord. Nu e greu deloc. Nu trebuie decît să duci mîna la inimă, inima e pe partea stîngă, să strîngi din dinți și să te lași ușor în genunchi și pe spate. Interlocutorul tău va intra în panică și va uita că voia să-ți povestească ceva despre tenis. Dacă totuși, dintr-un motiv sau altul, continuă să vorbească despre tenis chiar și în mijlocul unui atac de cord, pentru că e genul ăla de imbecil, prefă-te că ai murit. Dacă și la înmormîntare continuă să vorbească numai și numai despre tenis, prefă-te că te lași înmormîntat. Dacă și la cimitir continuă să vină din cînd în cînd să lase flori și să povestească chestii din tenis, ieși din mormînt și spune-i politicos că nu mai vrei să auzi nimic despre tenis, după care arde-i o cruce peste ochi. Cu reverul.
2) Ripostează – Întrerupe politicos persoana care îți povestește în termeni complicați despre tenis și întreab-o: “Dar noi un tenis pe bune cînd mai mergem să jucăm?”. Va răspunde, probabil: “Cînd vrei tu…”. Mărește miza și spune: “Acum! Diseară! Mîine seară! Săptămîna asta!”. Garantat, va zîmbi suspect și îți va spune: “Sigur”, după care se va retrage încet, pas cu pas, pînă va ieși din cameră. Acesta e momentul să sărbătorești. Cel mai probabil, nu te va mai deranja niciodată, nu vă veți mai întîlni niciodată și nu vei mai ști nimic despre nimic pînă într-o seară friguroasă de decembrie, cînd vei afla că a emigrat în Argentina și, în continuare, nu știe cînd ați putea să faceți tenisul ăla.
3) Parează – Nu e cel mai uman lucru pe care poți să-l faci și sigur o să ajungi în iad pentru asta, dar redirecționează discuția despre tenis spre o altă victimă nevinovată: “Hei, știai că Varvara, aici de față, este o mare fană a tenisului? De fapt, chiar mai devreme îmi spunea ce mult își dorește să cunoască pe cineva cu care să vorbeaască ore întregi despre tenis! Nu-i așa Varvara?”. În busculada creată, ia-ți tălpășița și bucură-te de restul vieții lipsite de tenis pe care o mai ai. Adică toată.
