Cînd eram mic, am auzit Cîntecul „Titanicului”. Mi l-a cîntat într-o seară bunicul meu, cu vocea lui de bariton. Țin minte și azi patru versuri ale acelui vals al catastrofei: „Marinarul Robert, / Planton pe catarg, / Strigă cu glas mare: / Se vede un ghețar”. Mi le-am amintit după ce am aflat de disputa dintre fostul căpitan de vapor Traian Băsescu, șef al PMP, și deputatul Robert Turcescu, la congresul partidului, unde Băsescu și-a anunțat retragerea de la președinția partidului.
Deputatul Robert s-a supărat pe căpitanul partidului, fiindcă părăsește bărcuța pemepistă înainte de alegerile europarlamentare. Să fi uitat însă Turcescu de ce a fost înființat PMP-ul? Acest partid de strînsură trebuia să adune voturi pentru Elena Udrea, pe cînd ea visa să devină prima președintă a României, și să-i asigure un loc în Parlament fostului președinte, Traian Băsescu. De bine, de rău, PMP a intrat în Parlament și Băsescu s-a văzut senator, iar fostul său jurnalist de casă, deputat. Acum însă, simțind că i-a trecut timpul, ex-președintele României timp de două mandate a anunțat că se retrage din politica activă, pentru rolul decorativ de președinte onorific al PMP. Iar în locul lui l-a desemnat pe Eugen Tomac, acest grăsuț tenor politic a cărui voce nu se aude nici într-un cămin cultural.
Să-și fi făcut deputatul Robert anumite socoteli de participare la europarlamentare, de i s-a părut că PMP se îndreaptă către un ghețar nimicitor dacă Băsescu se retrage? Cum-necum, fostul jurnalist s-a simțit trădat de omul căruia i-a suflat din răsputeri în pînzele politice. La rîndul lui însă, și Băsescu s-a supărat pe Turcescu, din pricină că jurnalistul pe care l-a făcut deputat nu s-a alăturat corului de partid pentru unirea Basarabiei cu România.
Cu această retragere care a trecut aproape neobservată în presă, cel căruia pe vremuri în PDL i se spunea Zeus i-a transmis, de fapt, un mesaj Elenei Udrea, fosta sa mare preoteasă, că de aici încolo el nu mai are cum s-o ajute și că scapă cine poate.
Oricum, în clipa în care a lăsat partidul pe mîna lui Tomac, bun de slugă politică, dar nu de lider, Băsescu și-a condamnat partidul la dispariție. Fostul căpitan de vapor care susținea că, dacă el ar fi comandat „Titanicul”, marele transatlantic nu s-ar fi scufundat, azi a lăsat baltă nava politică pe care a lansat-o la apă cu mari speranțe și apoi a condus-o din ce în ce mai neinspirat, încît pînă și susținătorii săi cei mai fideli i-au spus că a luat-o pe căi greșite.
1.744 de vizualizări
