Am fost să iau, de la chioşc, ceva pentru juniorul meu – nu de-ale gurii, ci De-Agostini. Lîngă chioşc e un local olandez, unde mai citesc presa la o bere. În zonă sînt şi spitale: nu mai miră pe nimeni, prin magazinele/crîşmele din jur, clienţii în pijama sau halat.
Deci am fost, vineri, la chioşc, apoi la bere. La altă masă erau doi domni, în halate de personal medical. Mîncau clătite mari. Sub masă zăcea o ladă frigorifică, tip de cărat cefele de porc pe păşune, la grătar; pe o bandă de leucoplast scria „Transport organe“. În meniu, la local, au ficăţei şi rinichi, dar cei doi nu păreau distribuitori. Sper că, în acele clipe, cineva, aflat pe o masă de operaţie, nu întreba, cu glas din ce în ce mai stins: „Cînd vine organu’ pentru transplant, doctore?“…
