Cel mai cunoscut dintre părinţii lui Despot Vodă este Vasile Alecsandri. Ceilalţi se pierd în oceanul de modestie şi pericol ce scălda, în 1511, ţărmul insulei Samos. Numele pescăresc al acestui grec flamboaiant a fost Iacob Eraclide, iar primul său domeniu de activitate a fost pescuitul barbunului, care, cu toate astea, a reuşit să supravieţuiască pînă azi. Felul în care vîslea tînărul Iacob, sau poate aspectul său plăcut, în contrast cu femeile păroase din Samos, l-au făcut pe despotul insulei să îi ofere o slujbă.
De aici pînă la moartea subită a protectorului şi insinuarea lui Iacob pe locul fiului natural n-au mai fost decît un pas şi o împunsătură de pumnal. Înnobilat, îmbogăţit şi curăţat de solzi, Iacob Eraclide îşi relansează existenţa în apele învolburate ale Europei Occidentale, la fel cum pe vremuri îşi lansa prostovolul în Marea Egee. Viaţa sa e o aventură de la un cap la altul şi nu de puţine ori aceste capete sînt retezate sau ajung în vîrful unui par. „Bărbat frumos, vînjos şi cu draci în el“, Eraclide studiază medicina la universitatea din Montpellier, învaţă greaca şi latina, se bate pe burtă cu biologul Charles de L’Ecluse, se bate în duel cu mai mulţi soţi înşelaţi, se însoară cu o văduvă şi striveşte un copil cu dulapul – toate astea sub numele Iacob de Marchetti. Reapare la asediul oraşului Metz, unde Henric al II-lea îl învinge pe Carol al V-lea în ciuda diferenţei de trei puncte dintre ei. Iacob trece apoi de partea lui Carol şi, în lupta de la Renty, e rănit de francezi aşa cum nimeni nu mai reuşise pînă atunci. Oraşul Anvers, care va marca destinul unui viitor preşedinte, marchează acum şi cariera acestui viitor domnitor. Iacob scrie aici De Marini quod Teronovam vacant atque Hedini expugnatione, o culegere de note informative despre care se spune că l-au ajutat să avanseze. Într-adevăr, în 1555, Carol Quintul îl învesteşte cavaler şi conte palatin, un fel de secretar de stat în ministerul Transporturilor şi viitor primar al Capitalei. Pe atunci se pare că Iacob a început să chelească.
