Un balaur cu șapte capete a aterizat într-o bună zi în țara Împăratului Verde. Și de-aici să te ții probleme: cum îi faci buletinul? Ar trebui cîte unul per cap, că nu încap toate într-o singură poză. Mai ales dacă un cap e bărbat, altul femeie, altul dihanie afurisită și altul, mai rău, manelist. Dar dacă îi pui mai multe buletine, plătește el asigurări sociale și de sănătate pentru șapte inși? Are dreptul să voteze de șapte ori? Trebuie să-i facem toalete separate pentru fiecare cap în parte?
Date fiind aceste întrebări atît de complexe, împăratul realiză că singura soluție era să-l omoare dracului pe balaur și să termine cu tîmpeniile.
Proteste din partea oengeurilor vegane, diverse și pet-friendly: „NUUUU, CALEA ADEVĂRATĂ E CEA A DIALOGULUI! NUMAI AȘA VEȚI AJUNGE LA ÎNȚELEGERE ÎNTRE PĂRȚI!“
„Așa e“, își zise împăratul. „Dialogul deschis și sincer este cheia succesului. Să ținem deci o serie de interviuri de angajare și să vedem cine e vrednic să omoare jivina aia scîrboasă!“
*
Prin urmare, împăratul nostru dădu sfoară-n țară și răvașe în orașe că se caută un voinic să răpună balaurul. Reacțiile au fost mixte: răvașele au rămas ignorate pentru că orășenii nu mai citeau în general ziare și, chiar să fi vrut, școala împărătească scotea degenerații… pardon, scotea de generații numai analfabeți funcțional. În schimb, sătenii, fiind țărani, au spus: „Remarcăm stoic valoarea aspirațională a sforii în raport cu calitatea vieții din țara asta, însă am fi preferat și niște săpun, să fie tranziția mai ușoară spre lumea mai bună!“.
*
Împăratul meditează adînc asupra vorbelor pe care pristavii săi le vor aduce la cunoștință supușilor prin viu grai. Sfetnicul credincios îi stă de-a dreapta în timp ce, în spatele tronului, cele trei zîne ursitoare pisălogesc urări de bine.
–Gata, sfetnice, cred că am găsit. Simplu și sigur: „Caut ginere capabil să ucidă balaur. Pachet nupțial cu mireasă atractivă. Zestre standard“.
–Și cel mai bun să cîștige! adăugă sfetincul.
–Sau cea mai bună, interveni prima ursitoare.
–Adevărat, sau cea mai bună, adăugă a doua ursitoare.
–Sau cei mai buni! se simți datoare să precizeze a treia.
–Băi, voi sînteți zălude? Cum să cîștige „cei mai buni“ mîna fiicei mele? Eu vreau s-o văd mireasă, nu poștă!
–Poate e o persoană care se identifică drept ei/ele, explică prima ursitoare.
–Așa e. Sfetnice, să punem un test psihologic în cadrul interviului de angajare…
–Nesmintit, aprobă sfetnicul.
–Da, măcar el, săracu’…
–Nu contează, oricum e greșit să pui presiune și să insiști pe cel mai bun, îi tăie vorba a treia ursitoare. Ar trebui să fie cel mai oprimat.
–Sau cea mai oprimată, insistă a doua.
–Lasă-mă acum cu prostiile, am ceva relevant de zis, îi tăie vorba a treia. Deci: mai bine insistăm pe persoana cea mai oprimată din minoritatea x. Eventual, pe cumul de minorități.
–Facem concurs… ca să nu cîștige cel mai bun? întrebă nedumerit împăratul.
–Ăsta e progresul, nu?
Istorii corecte politic, primul volum care se identifică drept I poate fi comandat aici 🙂
„sătenii, fiind țărani, au spus: „Remarcăm stoic….”. Am verificat in DEX, se confirma astfel:
stoic
1.a person who can endure pain or hardship without showing their feelings or complaining.
2.a member of the ancient philosophical school of Stoicism.
Correct! In rest ramane cum am stabilit.