Și iată că se arată în fața lui Sfînta Vineri. „Nu mai mănînc colivă seara, că iar visez cimitire!“, mormăi împăratul.
–Stai, bre, că e o confuzie de ordin lexical. Sînt doar eu, personajul de basm.
–Și ce vrei?
–Măria Ta, balaurul nu va fi răpus pînă cînd nu va spune Irina Margareta Nistor prima măgărie! îi grăi sfînta și dispăru într-un nor de tămîie.
Numaidecît, Împăratul Verde dădu poruncă să fie găsită stimata doamnă și înscrisă urgent la un curs fulger de mîrlănie și bune maniere. În final, după cum îl învățase Sfînta Vineri, Irina Margareta Nistor trebui să treacă proba supremă: legată de roata călăului asemeni lui Braveheart, zbirii o chinuie și urlă la ea: „Zi «SĂ-MI BAG P**A!»“.
După chinuri sintactice și morfologice cumplite, Irina cedează. Dă din cap că da, acceptă. Ridică ochii înspre cer și strigă, cu ultimele puteri:
–SĂ-MI BAG BANII LA CEEEEEEEEEEEEC!
Fix în clipa aia moare și balaurul în patul lui.
Și tot atunci se trezi și împăratul. Fusese doar un vis. Chemat în mare grabă la palat, sfetnicul cugetă adînc asupra a ce-i povestise împăratul și, în final, spuse:
–Măria Ta, din ce mi-ai zis eu înțeleg așa: dacă Tarantino făcea filme în România, Mălaimare ar fi fost numele unui mafiot foarte avut din epoca fanariotă. Și, la fel de probabil, împotriva lui ar fi complotat un interlop sărăcuț numit Mălăele.
*
Fericit, deci, că își făcuse datoria față de soartă și de-acum înainte era treaba profeției să împlinească deratizarea balaurului, Împăratul Verde se întoarse la treburile mai grabnice ale împărăției. Începea marea dezbatere dintre Dreapta și Stînga și nu se cădea ca tocmai el, coșcogea împăratul, să lipsească. Trebuia să troneze asupra adunării ca un suveran drept și imparțial, mai ales că îi ieșiseră zvonuri că ar fi fost ispitit să țină partea Dreptei. Zvonuri legate fie de Verdele numelui său, fie de niște fapte nu tocmai demne de slavă din tinerețe, cînd toate domnițele fuseseră furate de zmei, iar computerul și mouse-ul nu se inventaseră încă, să dea și Stîngii o șansă prin canalul de propagandă RedTube.
Prin urmare, Împăratul își puse hlamida purpurie și intră în sală. Dezbaterea era deja în toi. În dreapta, flancat de făclii, stătea smirnă Corneliu Zelea Codreanu, în timp ce, alături, Horia Sima se mulțumea să fie doar tămîie la întrebările pe care le mitraliau tovarășii Pârvu, Roman și Drăgan din bezna minții, așteptînd să le vină lumina de la Răsărit. Dar iată că, minune, cele două părți ajunseseră la un punct culminant:
–De ce e comunismul superior fascismului? întrebă Sima, ferm convins că îi încuiase pe comuniști.
–Pentru că noi avem Viagra comunistă! Nu simți că ți se ridică nivelul politic cînd cînți „Sculați, voi oropsiții vieții?“, îi zise Pârvu.
–Ai vieții, îl corectă discret Roman.
–Așa, așa. Acum încearcă și mătăluță același lucru pe un marș de-al vostru cu morți și răniți, și zi-mi dacă merge.
–La mine merge! răspunse Codreanu cu ochii sclipind ca soarele sfînt de pe cer.
–Corneluș, nu fi copil ciudat! îl rugă părintește Drăgan.
–Eu am încercat odată pe „Sfînta tinerețe legionară“ și m-au arestat pentru pedofilie și blasfemie, suspină Sima.
Istorii corecte politic, primul volum care se identifică drept I este disponibil în mod divers – adică în librării – și în mod inclusiv – adică pe editurajunimea.ro sau librarie.net