Vlad Țepeș și Radu cel Frumos fură surprinși de Mitropolit în timp ce trăgeau zăvorul și se pregăteau să iasă ca niște demoni în noaptea neagră.
–Și unde credeți voi că plecați?
–La colindat, unde altundeva?
–Vlăduț, o spui de parcă ar fi cel mai natural lucru din lume!
–Sîntem în seara de Ajun, boier Mitropolit, tehnic chiar e cel mai natural lucru din lume.
–Mă rog…
–Roagă-te, boier Mitropolit, am zis eu să nu te rogi? Așa pățești dacă faci numai chestii umaniste la seminar: rămîi bîtă la alea tehnice.
–Bine că știi tu să schimbi un opaiț! mormăi Mitropolitul. Dacă ar fi după mintea ta, ai sta în beznă pînă cînd și întunericul s-ar speria de cît de ciudat ești. Dar dacă tot vorbim de bîtă, Vlăduț, zise el tare, ce e chestia aia din mîna ta? Nu mă pricep foarte bine la noile curente din artă, dar aș putea spune că e o… sorcovă minimalistă?
–De ce ai spune acest lucru, boier Mitropolit?
–Pentru că e lipsită de orice ornament, Vlăduț. E o bucată de lemn!
–Nu e chiar o bucată de lemn.
–Bine, e un par. Aparent bine ascuțit. Seamănă cu o țeapă.
–Pentru că este o țeapă, boier Mitropolit.
–Te duci la colindat cu țeapă?
–E doar o măsură de precauție. Poate ne întîlnim cu păgîni pe drum.
–Cu păgîni plecați și ei la colindat? Și cu ce anume ar colinda turcii, Vlăduț? Îi vezi tu mergînd cu steaua?
–Boier Mitropolit, nu fi absurd. Cum să meargă cu steaua? Toată lumea știe că turcii sînt cu semiluna! Evreii sînt ăia cu steaua!
–Bine, să admitem cazul că plecați la colindat și vă întîlniți pe ulițele din Tîrgoviște cu niște turci plecați cu semiluna. Pentru că n-aveau loc să colinde prin Pera și Galata, și Fanar, și alte locuri cu străzi pavate și iluminat public, simțeau ei o nevoie atavică să vină în inima Țării Românești să ne fure tradițiile și identitatea națională. Ce faci atunci, Vlăduț?
–Fac ce trebuie! zise Vlad cu gravitate.
–Mda, sînt sigur de asta. Văd că ți-ai pus fesul de zale și mănușile din fier. Parcă ai pleca la cruciadă, nu la bulgăreală.
–Ultima dată cînd am fost la bulgăreală m-ai certat că am spart geamurile Vidinului! îi reproșă Vlad.
–Și cu ce ai spart geamurile alea, Vlăduț?
–Cu niște bulg…
–Îi chema Boris și Ivan, da? Și a fost cu totul deplasat să arunci cu ei!
1 comentariu