Cerşetorul cu cotigă Ionică venea zilnic prin cartier: ciupilea prin grădini, punea umărul – era bun la luatul gunoaielor din tomberoane, sîmbătă (că maşina de gunoi vine miercuri). Primea haine vechi, dar prefera cîte un cinci lei, chiar zece.
Cît a fost zăpadă şi n-a intrat maşina pe stradă, cît a fost nevoie de el, n-a apărut nici un Ionică; a revenit odată cu căldura, trece miercuri pe la prînz, după maşina de la salubritate, şi răcneşte din stradă: „Daţi ceva, că vă iau gunoiu’!“. Mă aştept să vină, în curînd, să ceară bani ca să-mi ia spam-ul de pe mail!
