Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Lăcomie în fază terminală

Zoom Lăcomie în fază terminală

Prost îi mai merge lui Gabriel Liiceanu. Dacă mai scumpesc și ăștia de la Sephora gama antirid pentru bărbați, poate să spună că are un an de coșmar.

Lasă demisia din GDS. Până la urmă, GDS-ul în sine, cu totul, era demisionat de ani buni. Mai exact, de când continua să se lupte cu “comuniștii” sub patronajul unui procuror ceaușist.

Lasă și sentința de colaborator al Securității pentru cârmaciul Băsescu, în aburii căruia se alergau intelectualii noștri ca niște copii amețiți de vișinele din vișinată.

Ce poate fi însă mai mizerabil decât să îi ceri în instanță unui scriitor – e vorba de Liviu Antonesei – 100.000 de euro daune?

Rănit moral, cu imaginea făcută rahat, Liiceanu și-ar fi găsit alinarea dacă-și punea niște comprese cu teancuri de euro. Josnic, demn de dispreț.

Gabriel Liiceanu & Editura Humanitas doresc acești bani pentru că Liviu Antonesei a spus că această editură i-a fost făcută cadou lui Liiceanu și că, de-a lungul vremii, a beneficiat de două ștergeri de datorii din partea statului.

Nu, Gabriel Liiceanu nu a cerut instanței ca Liviu Antonesei să-i plătească simbolica sumă de 1 leu și stabilirea faptului că editura nu i-a fost făcută cadou. Nu, a vrut bani. Dar nu bani, de fapt, ci mulți bani. Liiceanu ar putea să ne spună în câți ani – și după câte biblioteci citite – un traducător de la Humanitas poate să adune 100.000 de euro.

Dar, mă rog, să punem totul pe seama rătăcirilor lăcomiei în fază terminală și să ni-l amintim pe Gabriel Liiceanu cel din trecut, cel din anii ’90, când voia să răpună definitiv comunismul și pe propriii colegi. Un remarcabil pasaj despre caracterul lui Liiceanu povestit de Liiceanu. Omul primise o ladă cu sticle de vin de la Virgil Măgureanu. Mai departe s-a întâmplat după cum urmează: “M-am tot învârtit în jurul lădiței câteva zile și am terminat prin a trage concluzia că n-ar fi fost nici o problemă să se fi introdus ceva prin dopul sticlelor cu o seringă, de pildă. Era mai prudent să nu le deschid. Dar ce să fac cu ele? Dacă n-aveau nimic, ar fi fost păcat să le arunc. Apoi mi-a venit ideea salvatoare: la prima întâlnire a Grupului, le-am dus la sediul GDS din Calea Victoriei. Bineînțeles, n-am deconspirat proveniența. Au fost primite – și băute pe loc – cu mare bucurie. În ce mă privește, învățasem din vizita la domnul Măgureanu ceva: paharul din fața mea a rămas toată seara neatins. Apoi au trecut zilele și am constatat că toată lumea era bine: numărul membrilor Grupului nu scăzuse nici măcar cu unu. Am oftat ușurat”.

Acesta e omul. După ce nu a putut să omoare grupul, acum îl părăsește.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    Mulțumesc frumos, Mihai. Textul e uluitor de bun. Sigur, sde obicei scrii bine, dar aici ai sărit peste propria ștachetaă, care e înaltă. Nu, nu spun asta pentru că îmi iei apărarea, am încercat să-l citesc cu detașsare. Și tot rîd de cînd l-am citit prima oară…

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Secretul lui Bachus, cu Gabriel Liiceanu în rolul principal

    8 octombrie 2019

    După o lamentabilă carieră de criminal în serie, Gabriel Liiceanu se desparte de membrii Grupului pentru Dialog Social cu aerul preotului indignat că păcătoșii cărora le-a servit ultima împărtășanie se simt din […]

  • Președintele morții

    8 octombrie 2019

    Dacă ar avea aripi, Klaus Iohannis s-ar roti în văzduh deasupra tragediilor, ca un corb care adulmecă moartea. Dar n-are, așa că e nevoit să țopăie de la un accident […]

  • Uniunea Salvați USR

    8 octombrie 2019

    În plină campanie electorală pentru prezidențiale, Uniunea Salvați România s-a apucat, deja, de pregătirea alegerilor locale. Rar s-a mai văzut un partid care să le spună membrilor, simpatizanților și eventualilor […]

  • O profeție cu bucluc

    1 octombrie 2019

    Diversitatea în unitate se vede cu ochiul liber pe canalele noastre de televiziune, unde cîteva culte religioase se întrec seară de seară să ne intermedieze prin cablu o întîlnire cu […]

  • Bula calului

    1 octombrie 2019

    Prezidențialele n-au fost întotdeauna așa. În 1990 aveam de unde alege. Îl aveam pe Ion Rațiu, nepot de memorandist cu rădăcini istorice în Ardeal, milionar în lumea liberă, democrat cu […]