Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Lupte și decorații

Zoom Lupte și decorații

Grigore Gafencu a luptat în primul război mondial peste 600 de zile, multe dintre ele petrecute în aer, la cheremul lemnului și al pînzei, al ploii și al vîntului, care făceau din misiunile aeriene un fel de poveste a lui Icar. Jocul statisticii și norocul său ieșit din comun au făcut ca singurele trei prăbușiri periculoase să fie amortizate de copaci. Cît despre gloanțele trase asupra lui în încleștările aeriene nu se știe nimic, deși există relatări ale unor săteni care și-au văzut vitele secerate din senin. Nici antiaeriana nu l-a prea nimerit pe Grigore, în principal fiindcă nu exista la data survolurilor sale o asemenea armă.

Trebuie spus că, în ciuda aerului primitiv pe care-l degajau aparatele de zbor, escadrila lui Gafencu a avut contribuții serioase la scăderea numărului de morți. Căci, în urma misiunilor sale de luptă, în special cele de observare aeriană a inamicului, artileria română și-a rărit tirul asupra propriilor soldați.

În misiunile de atac aerian la sol, cînd încărcătura explozivă era aruncată manual de piloți, singura pierdere pe care a suferit-o aviația noastră a fost ceasul comandantului de escadrilă, scăpat de la mînă odată cu bomba. La primele misiuni de interceptare-vînătoare, așa numitele dog fight, piloții de origine boierească au ținut să-și ia la bord, pentru orice eventualitate, armele cu două țevi și cîinii de aport.

Cu toate astea, aventura aeriană a flotei românești a fost o pagină de eroism pursînge, un sprijin militar și moral pe care toată armata l-a iubit și care i-a făcut pe infanteriști să-și ridice capul spre ceruri mai des decît o făceau înainte, cînd se uitau doar după Dumnezeu. Îngerii cu aripi de lemn, cu scurtă din piele de capră și eșarfă de mătase au căzut ca muștele, dar au luptat ca vulturii. Pe Jiu, pe Argeș, la Brașov, la Sibiu, lîngă București, în Dobrogea, la Oituz, la Mărăști, la Mărășești.

Grigore Gafencu a primit, pentru faptele sale, Coroana României, Virtutea Aeronautică, Steaua României, Military Cross, Ordinul “Mihai Viteazul” și Legiunea de Onoare.

Abia după această colecție, după un doctorat la Sorbona și după o prodigioasă activitate publicistică a îndrăznit să intre în politică. A fost deputat și senator, iar în 1938 a fost ministru de Externe. Grigore Gafencu a fost unul dintre cei mai buni miniștri de Externe din toate timpurile, el reușind să mențină neutralitatea României cînd în Europa fierbeau nazismul, fascismul și dictaturile antisemite, și să obțină garanțiile Franței și Angliei împotriva Germaniei.

Toată opera sa diplomatică s-a prăbușit odată cu planul aliaților de a ține Rusia sub control. Inteligența specială a lui Gafencu și perspicacitatea sa politică l-au făcut să petreacă ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial în Elveția și să scape, astfel, de temnițele comuniste. După război, Gafencu și-a dedicat viața gloriei memorialistice și luptei publice împotriva comunismului, pe care a dus-o cînd din apartamentul său luxos din Park Avenue, New York, cînd din locuința pariziană, cînd din reședința sa din Elveția.

A murit în 1957, celebru și încă bogat, admirat și plîns de întregul exil românesc.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Întoarcerea clasei muncitoare în paradisul capitalist

    10 septembrie 2019

    Dacă-n popor se zice că sula nu știe carte fiindcă la școală a stat tot timpul sub bancă și n-a văzut ce se scrie pe tablă, e clar că noua […]

  • Frăția lichelelor

    10 septembrie 2019

    Scaunul de la Cotroceni, scos la licitație în noiembrie, vine cu un pachet promoțional de putere neagră. Serviciile secrete sînt incluse, pot fi cumpărate practic pe nimic doar păstrîndu-li-se șefii […]

  • Petroave!

    10 septembrie 2019

    Cea mai jalnică scuză este, totdeauna, „N-am știut!“. Copiilor poți să le-o ierți, dar adulților, nu. Mai ales că un principiu de drept spune că necunoașterea legii nu te absolvă […]

  • Nimerick

    3 septembrie 2019

    De mori ca mîine, scapi de-o povară: frica de moarte o să dispară și-o să te-apuce, unsă cu miere, o mare poftă de înviere.  

  • Adevărul e că nu se mai muncește, tovarăși

    3 septembrie 2019

    Analfabet și criminal, Nicolae Ceaușescu sare în ajutorul urmașilor săi președinți. Rafala care l-a împiedicat să ni se destăinuie pe larg începe să rănească un public tot mai numeros. Pe […]