Sînt multe imagini care valorează cît o mie de cuvinte. Cea pe care v-o arăt aici (şi pe care o puteţi descărca în întreaga ei glorie de aici) înseamnă lejer mai mult de o mie de cuvinte. Înseamnă 817 imagini combinate în această „vedere“ panoramică. Înseamnă aproape cinci luni terestre (136 de zile marţiene) de fotografiat peisaje. Înseamnă a cincea iarnă petrecută de către rover-ul de explorare marţiană Opportunity pe planeta roşie şi opt ani de cînd jucărica a amartizat, face experimente şi trimite date către NASA. Uf, ce mă bucur c-aţi observat şi mă întrebaţi: da, a atins planeta în 2004, dar orbita lui Marte e mai mare ca a noastră şi, deci, au trecut mai puţini ani marţieni.
Iar imaginea de azi vine cu doar cîteva săptămîni înainte de… lăsaţi-mă, frate, cu referendumul, sînt chestii planetare în joc. Chiar extraplanetare! Nu, imaginea trimisă de Opportunity vine cu mai puţin de o lună înainte de amartizarea lui Curiosity (a.k.a. Mars Science Laboratory) pe care cei de la NASA o numesc cu afecţiune „maşinăria de vis“, cel mai avansat robot-laborator trimis la vecinul nostru, programat să caute ce viaţă o fi existat vreodată pe-acolo şi care, alimentat cu energie nucleară, va funcţiona timp de mai multe ierni marţiene.
Asta, sigur, n-are nici o legătură (dar absolut nici una!) cu faptul că în vara românească s-a mai dat un Bac, iar din jumătatea de absolvenţi de liceu care s-au prezentat, au trecut mai puţin de jumătate. Adică un elev care a terminat clasa a XII-a din patru. Să dăm vina pe greaua moştenire? Să dăm vina pe sistemul imbecil care oricum promovează mult mai mulţi decît e cazul? Pe facultăţile private care ar primi şi sugari pentru un pumn de dolari? Pe IQ-ul de cîte o singură cifră al liceenilor noştri? Pe televizor? Eu cred că toate au jucat un rol, mai mic sau mai mare. Un lucru e cert, chiar dacă pare puţin tardiv: o să avem la ospătari şi tinichigii de n-o să-i putem duce.
Mai multe trăznăi cu ştiinţa pe www.sciencefriction.ro
