În marea M*uie a protestelor din 10 august pare că și-a dat duhul civismul protestatar. Stolul de plăcuțe suedeze a survolat pentru ultima oară țara și s-a dus dracu’ în țările calde pentru totdeauna.
Avem o Putere care a ascuns numărul morților de COVID, care a ascuns numărul de îmbolnăviri, avem un premier care minte în fiecare zi ceva monstruos, avem un guvern format din profitori și incapabili, avem un președinte leneș, îngâmfat, sfidător, avem un PNL care-și sapă groapa strigând că e dator românilor. Mă rog, și românii, mai departe, pe multe generații, băncilor străine.
Cu toate acestea, protestele de stradă sunt firave, aproape inexistente.
Oare asta se întâmplă după ce 30 de ani s-a votat cu toți?
Oare asta se întâmplă după ce prezența la vot a fost de 30%?
Oare asta se întâmplă când aproape nimeni nu mai gândește în termeni de societate, comunitate și se repliază pe sine, pe familie, pe o scăpare personală din capcana devenită România?
Bineînțeles, a crescut din nou nivelul de „om frumos și liber“ în unii care s-au arătat scârbiți de protestele din week-end. Pentru că, nu-i așa, există acești illuminati la cap care ne pot reglementa viața conform adevărului. Nu de alta, dar ei îl cunosc foarte bine.
Dacă cei din 10 august ar ieși acum în stradă ar recunoaște că atunci au fost cam bătuți în cap. Să te agiți un an fără să-ți dai seama că ești între bande de tâlhari și că tu nu câștigi nimic din asta dovedește că ești găgăuță.