Jurnalul lui Nicolae Timofti
(noul preşedinte al Republicii Moldova)
16 martie – Nu înţeleg de ce toţi moldovenii pleacă să muncească în străinătate. Dar ce, acasă nu sunt destule locuri de muncă? Eu mi-am căutat în mod onest un job aici, în ţară, şi am găsit un post de preşedinte destul de OK, care era liber de trei ani. Degeaba se plânge lumea că nu e de lucru. Am impresia că mulţi nici nu vor să muncească, altfel nu-mi explic.
18 martie – Se spune peste tot că politica e o curvă. Aici, în Moldova, zicala asta e cu atât mai valabilă. Partea proastă e că politica noastră are şi un bărbat alcoolic, care candeşte toată ziua a vodcă şi o bate complet aiurea.
19 martie – Dintotdeauna, lumea m-a întrebat de ce mă cheamă Timofti şi nu Timofte. Totuşi, nu m-am prins la ce se referă întrebarea decât atunci când am auzit-o din gura unui român. Mereu când îşi exprima nelămurirea asta un moldovean, credeam că-i o glumă proastă şi evitam să răspund. Românului i-am spus că nici eu nu ştiu de ce mă cheamă aşa.
20 martie – Sunt foarte emoţionat la preluarea acestei funcţii deoarece e prima oară în viaţa mea cînd sunt preşedinte de ţară. Nu am experienţa unui Lukaşenko sau Putin, care sunt preşedinţi de când se ştiu şi au învăţat în tot acest timp o grămadă de lucruri. Mă rog, sper să mă descurc. Nu ştiu ce m-aş face fără prietenii mei, care mă încurajează şi-mi spun că a conduce o ţară ca Moldova nu e rachet science, cum crede lumea.
Jurnalul lui Vladimir Putin
(un simpatizant al Republicii Moldova)
16 martie – M-am bucurat nespus să aflu că Moldova are în sfîrşit un preşedinte. Fiecare ţară merită un preşedinte al ei, chiar şi cele aservite politic. M-am mirat, desigur, pentru că iniţial credeam că am cîştigat şi alegerile de acolo, dar l-am felicitat pe Nicolae Timofti şi l-am întrebat cînd mai trece pe acasă. Desigur, după aia l-am sunat şi pe preşedintele Transnistriei ca să-l informez. Mi-a zis că ştia deja, că în Moldova pereţii sînt subţiri şi se aude tot de la vecini.
17 martie – Înţeleg că de peste trei ani Moldova n-avea preşedinte. Păi, de ce n-au venit la mine? Aş fi fost mai mult decît bucuros să-i ajut.
19 martie – Aud că noul preşedinte al Moldovei are vederi liberale şi vrea să integreze ţara în Uniunea Europeană. Sînt curios despre ce ţară vorbeşte. Nu e frumos să fii ales preşedinte într-o ţară şi tu să începi să vorbeşti prostii despre o altă ţară.
21 martie – De cîţiva ani tot mă cert cu Dmitri (n.r. – Medvedev) să punem o femeie în fruntea Moldovei, ca să putem avea relaţii mai apropiate cu ea, şi el „nu“ şi „nu“. Încep să mă gîndesc că peste vreo 50 de ani, la finalul mandatului prezidenţial actual, trebuie să găsesc pe altcineva care să mă facă prim-ministru.
