Sîmbătă dimineaţă am fost trezit de un guiţat de porc. Se auzea prelung, tînguitor, trecea prin termopane după ce se strecurase printre blocuri. Semăna cu ţiuitul MiG-urilor de la 1 Decembrie. M-am dat jos din pat, mi-am făcut o cafea şi am pornit televizorul.
Pe toate posturile se lăfăia Ţînţăreanu, care se lăsa filmat lîngă cadavrul unui porc uriaş. Organiza o petrecere privată pentru satul lui de bogataşi din Corbeanca şi omorîse un monstru, ca să le ajungă la toţi. Aha, îmi zic. Care va să zică, guiţatul acela ca de dinozaur pe care-l auzisem mai devreme plecase din nordul Capitalei, călătorise cu viteza sunetului şi ajunsese la timp, ca un fel de teaser, la ştirea televizată.
