Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Naturalizarea de fotbal a României

Zoom Naturalizarea de fotbal a României

Naturalizare și respect au fost două teme amplu dezbătute, în contextul dublei de foc cu Irlanda de Nord și Austria. Dubla a trecut binișor. Fazele, plusurile și minusurile au fost comentate și răscomentate, temele au rămas. Au făcut deliciul presei și, ca de obicei, au împărțit societatea microbistă în două. Naturalizăm sau nu naturalizăm? Ăștia „din ziua de azi“ mai au ei vreun fel de respect pentru înaintașii (mijlocașii, fundașii, portarii) noștri, pentru generațiile care ne-au adus glorie în trecut? S-o luăm pe rînd, să nu-ncurcăm cumva borcanele, tot cum ne stă-n specificul național. Tema naturalizării unor jucători străini reapărînd după ce am sesizat că avem o mică problemuță. Pe lîngă Educație (școlirea copiilor și juniorilor), Sănătate (tot ceea ce ține de aspectele pregătirii fizice) și Infrastructură (stadioane, baze sportive), fraților, sîntem într-o criză ce tinde să devină, și asta, endemică: România n-are fundaș stînga de meserie. Astfel, se născu ideea de a-l convoca pe clujeanul Camora la Națională, pentru meciul cu Islanda. După cum se știe, Mario al nostru și-a luat cetățenia română. Din capul locului, tre’ să zicem că, în sine, ideea mi se pare fertilă. De-a lungul zbuciumatei și glorioasei noastre istorii am avut multe cazuri fericite de la Antim Ivireanu la Raed Arafat. Carol Davila era francez, născut la Parma. Ne-a construit sistemul sanitar modern, sub domnia mărețului rege Carol I, adus din Prusia. Ș.a.m.d. Sosirea unor stranieri ne-a prins bine, nu o dată. Ideea purității etnice este, evident, o enormă tîmpenie. Ei, dar la fotbal, discuția se complică, fir-ar să fie!

Hai să luăm exemplul unor țări la care ne uităm ca la sfintele moaște. Suedia, Germania și Elveția. Ce modele, ce idealuri! Suedia înseamnă, de ani buni, Zlatan Ibrahimovici. Germania, campioană mondială în 2014, s-a tot bazat pe jucători de origine turcă sau africană. Elveția pe albanezi sau kosovari. S-a generat și un fenomen interesant: o parte dintre jucătorii albanezi sau turci de acolo joacă pentru Elveția ori Germania, iar alții au ales să joace pentru Albania sau Turcia, în căutarea originilor. Nu mai pomenim de Naționalele fostelor mari imperii coloniale Anglia, Franța sau Spania (ba chiar și Olanda). Există, totuși, o chestie care unește aceste modele pe care le tot invidiem: toți jucătorii ăștia, cu origini din toate zările, au fost convocați de mici la echipele naționale. Și tot de mici s-au format în mediul fotbalistic al țării de adopție. Nu-i cazul acum la noi cu Camora. E sărit de 30 de ani. Privilegiul de a naturaliza niște jucători maturi, doar din dorința de a obține rezultate imediate, le aparține altora, din zona fotbalului exotic, cu mulți bani. Totuși, România nu-i Qatar. Tare mult ne-ar fi plăcut ca părinții lui Camora să fi emigrat în România, din Portugalia, cînd era Mario la juniori. Se bătea pe post cu Latovlevici. După retragerea lui Raț… Respect, Mario Camora! Iar cu respectul, hai să n-o mai lungim. Totul a pornit de la declarațiile lui Hanca și Tătărușanu, înainte și după meciul cu Irlanda de Nord. Invitat să deseneze o Națională all time, Hanca i-a pus la mijloc pe Rădoi și Balaci, despre care spunea că „era ceva mai creativ“. Auzi, tu, vericule, „ceva mai creativ“. Balaci în comparație cu Rădoi. Iar Teta, după meci, s-a luat de suporteri și de Marica, să nu-și mai dea cu părerea de pe margine. E scuzabil. Hanca nici nu se născuse atunci cînd juca marele Ilie. Tătărușanu, întrebat, nici nu știa ce a zis Marica, de fapt. De aici, o propunere: măi, băieți (ca să vorbim pe romglezește), luați-vă timpul vostru! Găsiți-vă timp să mai puneți mîna pe o carte (sau un DVD) de istorie a fotbalului românesc, nu vă mai grăbiți să dați verdicte pripite, la cald! Informați-vă! Orice generație și-a contestat predecesorii (așa e bine), dar și mai bine e să ai tupeu și nici o lipsă de respect față de adversari, oricît ar fi ei de titrați. Așa făceau bătrînii, cei care, în vremuri la fel de grele, ne-au calificat la Europene și la Mondiale. Hai România!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Invitație la concert

    20 octombrie 2020

    Scîrbit de mine însumi, par fructul nimănui, M-aș cățăra la noapte hoțeşte în gutui Și poate prin decembre, agonizînd pe-un ram, O să deschid cu cinste al ciorilor bairam. Să […]

  • Pe mîna noastră

    20 octombrie 2020

    Între cei treizeci de maiori, colonei și locotenent-colonei fabricați la uzina ilegală de grade a generalului Oprea figurează procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi. Această uimitoare femeie, care a […]

  • Cocalarul războinic s-a retras strategic

    20 octombrie 2020

    Țineți minte cum, pe 31 decembrie, Marcel Vela, un neica-nimeni până atunci, în ochii publicului național, sărea direct la gâtul lui Raed Arafat, începând un război din care, de fapt, […]

  • Epoca neaveniților

    13 octombrie 2020

    ,,Credința zugrăvește icoanele-n biserici” – acest vers eminescian, ce definește puterea izbăvitoare a credinței capabile să înalțe arta mai presus de pensula zugravului, ar trebui scrijelit pe zidurile instituțiilor de […]

  • Zuckerman și românii

    13 octombrie 2020

    America ne iubește. Ne face autostradă și cale ferată de la Marea Neagră la Marea Baltică, ne scoate din ghearele 5G-ului chinezesc, ne rezolvă reactoarele de la Cernavodă. Ne dă […]