Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

PAUL PRISADA: „Vom învăța să ne uităm mai mult în ochii decît în gura celorlalți!“

Zoom PAUL PRISADA: „Vom învăța să ne uităm mai mult în ochii decît în gura celorlalți!“

Artist independent din Tulcea, Paul Prisada recunoaște că are noroc cu postul său de televiziune ca să nu moară de foame. Cartea lui Chitaristul, cu memorii despre ceea ce a pățit timp de 16 ani, cît a fost urmărit și anchetat de Securitate, apare în acest an. Un fragment în avanpremieră aici.

Cristian Teodorescu: Cum e viața de artist independent la vreme de pandemie?

Paul Prisada: Parcă s-a oprit în loc. Au dispărut concertele, lansările de discuri, spectacolele de teatru, operă, balet, vernisajele, lansările de carte etc. Există, cu siguranță, artiști care sînt nevoiți să intre prin conturile bancare pe care și le păstrau pentru bătrînețe.Eu sînt un pic mai norocos pentru că sînt patronul și directorul unei televiziuni. Chiar dacă și zona media este afectată, contractele fiind mult diminuate. Pe de altă parte, am avut norocul să lansez anul trecut, pe normalitate, albumul pe vinil Accent 40 Cascadorii Anxietății. Mai vorbesc cu prieteni, colegi de scenă care îmi spun că se simt ca peștele pe uscat. Abia așteaptă ca viața să-și intre în drepturi.Sînt convins că același lucru se întîmplă și cu publicul. Am văzut încercări de a prezenta pe TV emisiuni prin Skype ale unor acte artistice din sufragerie, bibliotecă, studiouri improvizate. Acest software care permite utilizatorilor să efectueze convorbiri telefonice cu video prin Internet utilizînd tehnici din familia Voice-over este bun pentru interviuri.

C.T.: Aud sportivi și artiști zicînd despre nenorocirea asta că e un fel de gripă ori că e invenția celor care conduc lumea fără să-i știm. Tu ce crezi?

P.P.: Aș începe cu partea a doua a întrebării. În urmă cu cîteva zile, Tedros Adhanom Ghebreyesus directorul Organizației Mondiale a Sănătății sugera într-o conferință de presă că pentru gestionarea pandemiei ar fi nevoie de un guvern mondial. Că așa nu mai merge. Apoi a încercat să dreagă busuiocul, că vorbele lui au fost scoase din context, că presa răutăcioasă interpretează greșit… Degeaba! I-a scăpat porumbelul.Pe de altă parte, în aceste zile, numărul celor infectați a ajuns la zece milioane pe tot globul. Numărul morților crește pe zi ce trece. Nenorocitul ăsta de virus nu ține cont de meridiane, continente, țări, rase, ocupație sau pregătire. Am văzut cu toții artiști celebri, oameni de rînd, mari sportivi, politicieni care au avut de suferit. N-aș crede că e o asemenea conspirație mondială. Cui ar folosi? Mai bine să ne gîndim cum am putea să ne redresăm economic. Și, da, să investim în sănătate, să construim spitale.

C.T.: Cu mască sau fără?

P.P.: Da. Era pe vremuri și o emisiune TV cu titlul ăsta. Ce să spun? Am purtat și port în continuare mască în spațiile închise. Am purtat și mănuși pe perioada stării de urgență. Adevărat,este neplăcut. Mai ales acum, pe căldura asta. În urmă cu cîțiva ani, cînd îi vedeam prin Europa sau la știri pe oamenii ținuturilor din Țara Soarelui Răsare ne uitam oarecum ciudat la ei. Mai dificil este să te întîlnești pe stradă, în supermarket-uri, la piață cu oameni pe care nu-i recunoști. Îți dau oamenii binețe și tu faci cîțiva pași, năuc, întrebîndu-te a cui o fi vocea care pare cunoscută. Pe de altă parte, simptomatic, asimptomatic, virusat sau nevirusat, ai totuși responsabilitatea protejării tale și a celor din jur.Îmi place o glumă care circulă de cîteva zile în mediul online: „Un lucru bun în purtarea măștii: vom învăța să ne uităm mai mult în ochii decît în gura celorlalți!“.

C.T.: Cum îți merge cu cartea despre securiștii care ți-au stricat tinerețea?

P.P.: După ultima noastră discuție de prin martie 2017, am luat două hotărîri: 1) să mai las la dospit cele trei Dosare de Urmărire Informativă („Paulescu“, „Chitaristul“ și „Accent“). Ei, delatorii, informatorii, turnătorii (în număr de 29) și ofițerii de Securitate (în număr de 28) au scris cele șase sute de pagini pe parcursul a 16 ani (1974-1989). A trebuit să fac și muncă de cercetare, de corelare, de sinteză, de documentare pentru a putea oferi cititorului o stare cît mai apropiată de vremurile de tristă amintire. Și 2) să scriu singur cartea. Chitaristul este gata în proporție de 99,5%. Are 375 de pagini A4, 24 de capitole plus vreo 25 de pagini, prefața. În premieră îți ofer un scurt pasaj din capitolul „Ancheta la Securitate“:

„Chipul anchetatorului se transformase  într-un rînjet care nu arăta deloc vesel. Zîmbea prelung ca o vrăjitoare bătrînă care prevestea o povestire nefastă. Apoi, brusc, rămînea precum o rocă de pe latura întunecată a Lunii. Îi pierise orice expresie de pe chip și chiar căldura părea să-i părăsească trupul. Purta un costum cenușiu șobolan, plin de nenumărate cute care te duceau cu gîndul la un teren erodat de ghețari.

Luat în ansamblu, față, culoare, păr, vestimentație, era un tip insipid cu care, în alte împrejurări, nu te-ai fi așezat la masă într-un loc public, chiar dacă la masa lui ar fi fost singurul loc liber, iar ție ți-ar fi ars sufletul după o bere rece. Avea o voce dură și rece, ca o riglă metalică ținută un timp îndelungat la frigider.

După ce mi-a trecut primul val de panică, n-am mai simțit nici spaimă și nici disperare. Aveam impresia că mă aflam într-o cameră prea scundă ca să mă ridic și prea strîmtă ca să mă întind.

Timpul devenise nesegmentat și nemăsurat. La un moment dat, gîndurile se împrăștiaseră, se adunaseră pe neașteptate laolaltă, toate simțurile deveniseră unul singur și toate împreună aprinseseră o lumină confuză.“

C.T.: Pe vremuri, securiștii se ocupau cu răspîndirea zvonurilor. Și-au intrat din nou în pîine băieții de cînd cu pandemia?

P.P.: Îți mai aduci aminte de „scăparea“ lui M.Geoană de acum cîțiva ani?„Nici noi nu mai știm cîți sîntem!“.După privatizarea comunismului, indolența politică și incoerența etică au dus la accesarea mult prea tîrzie a arhivelor fostei Securități. Dominația prelungită a Securității a fost întreținută de mitologia conspirativității, chiar dacă valoarea informațiilor stocate și prelucrate ca secrete era nulă, iar mecanismul de menținere la putere a fost posibil doar prin manipulare. Generația noastră mai are oare răbdare ca un proces al comunismului să mai aștepte încă o generație?Istoricii ar trebui să studieze rolul Securității ca poliție politică. Vinovații își încasează nestingheriți pensiile nesimțite în timp ce victimele așteaptă măcar reparații morale. Prin toate demersurile ei, Securitatea a apărat doar regimul comunist. În mentalitatea securiștilor, România nu putea fi concepută fără comunism. Cum ar fi arătat astăzi România dacă s-ar fi aplicat Punctul 8 de la Timișoara? Consiliul Legislativ condus de Valer Dorneanu a dat aviz negativ Legii lustrației în 1999. Amintirile au viața generațiilor succesive. Securitatea căuta cu orice preț implicarea dușmanului de clasă. Așa își justificau lucrătorii din Securitate privilegiile și leafa. Deținători ai unor informații despre unii și alții, poate despre politicienii de astăzi, își justifică pensiile aberante. Am aflat, de curînd, că pînă prin 2006, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a prelucrat și a lucrat mai puțin de 1% din dosare.Dacă și-au reintrat din nou în pîine acum, cu nenorocita asta de pandemie, nu am de unde să știu. Pot doar bănui… Măcar în contracte aducătoare de bani. Istoria ne spune că, în vremuri de criză, șacalii prosperă. Nu m-ar mira să aflăm un pic mai tîrziu. Și??

C.T.: S-au mai întors acasă diasporeni locali de cînd cu pandemia?

P.P.: Diasporenii tulceni, așa cum îi numești tu, sînt, din cîte cunosc eu, pietrari din localitatea Greci (aceștia sînt la origini italieni care au migrat de sărăcie după 1878, cioplitori în piatră sau șlefuitori, veniți în Dobrogea de Nord din zona Rovigo, Italia), constructori din zonele Sarichioi și Carcaliu (zona de baștină a vestitului Terente), constructori de nave etc. Din cîte știu eu, s-au întors foarte puțini, mărturie fiind și numărul mic de îmbolnăviri. Ar mai fi o minoritate, cei cu castele cu turnulețe și cal în sufragerie din zona Babadag (M-am născut la Babadag / Am o vorbă și-un principiu: Nu mă bag). Aceștia sînt grupați într-un cartier din „Sinaia Dobrogei“, cum i se mai spune Babadagului, așa că a fost destul de ușor să fie izolați 30 de zile cu pază militară.

C.T.: Pe lipovenii din satele Deltei îi întreabă cineva de sănătate?

P.P.: Cum să-ți răspund eu la întrebarea asta cînd, de sute de ani, pescarii din Deltă, fie ei ruși, lipoveni, ucraineni sau români, se trezesc dimineața pe la trei, aruncă în raniță niște ceapă, cîțiva cartofi, ardei, roșii, ciușcă, pîine, o sticlă de oțet, cîteva căpățîni de usturoi, o sticlă de vodcă, cinci-șase doze de bere și pleacă pe baltă să-și scuture plasele de pescuit? Ceaunul și lemnele pentru foc le au deja în barcă. În acest secol XXI sîntem contemporani cu 45% din populația României care crede că Soarele se învîrte în jurul Pămîntului. Cam același procent îl reprezintă și cei care cred că Pămîntul este plat.

C.T.: Apă aveți, dar cu săpunul cum stați?

P.P.: Înainte de pandemie, România se afla în play-out, pe loc retrogradabil în ceea ce privește consumul de săpun din Europa. Odată cu aplicarea măsurilor de igienă obligatorii, bănuiesc că ne-am salvat de la retrogradare.

Citeşte mai multe despre:

1 comentariu

  1. #1

    I-a scăpat porumbelul ??? Ar trebui sa mai si radem in vremurile astea tulburi nu? Ha. Scuze, n-am putut mai mult, sigur ca era nevoie macar de vreo 3 de ha, asa.
    Cui ar folosi? Sigur ca-i greu de dibuit. Pentru a conduce nu-i nevoie de un ,,guvern mondial”. Deja conduc prin armata de ,,guvernati” pe care si-au format-o ,,in teritoriu’’.
    ,,să investim în sănătate”. Care sanatate stimabile, ca-i pe butuci demult (colcaie spitalele patriei de virusi si bacterii in timp ce tot personalul medical e directionat sa lupte cu unu’). Ei se fac ca trateaza trimitand populatia la cozile de la medicii de familie, spitale, farmacii iar poporul se tine tare parca-ar fi sanatos tun in timp ce-i ,,infectat” cu toate cele. In tarile cat de cat civilizate cand treci de 60 de ani iti faci planuri (cel putin cincinale) de vacante (2/ 3/ an, in functie de cat ai fost de chivernisit cat ai fost ,,activ’’) in timp ce pe la noi deja dupa ce ai trecut de 40 de ani incepi sa-ti bati capul si sa aduni ,,relatiile” pe care le-ai dobandit in ,,domeniul medical” care sa te tina pe linia de plutire pana la vreo 70 de ani (bineinteles ca fiind ,,usurat” de tot leutul agonisit)
    ,,ne uitam oarecum ciudat la ei”, ,,Îți dau oamenii binețe” sigur ca si astea vor disparea. Dar daca peste ceva timp vor fi ,,recomandari” de acoperire si a ochilor, in ce ,,ne vom mai uita”?
    Aia cu ,,pămîntul care-ar fi plat” e putin exagerata dar tre sa urcati spre minim 70% procentul celor care cred ca Soarele da ocoale Pamantului. Ce ne facem insa ca pe aceste meleaguri sunt peste 70 % care inca mai cred ca ,,termoscanarea si masca” ii salveaza ,,de una, de alta”?
    Legat de retrogradare sigur ca lucrurile au ramas nechimbate avand in vedere ca si cei cu care ,,luptam” au primit ajutorul ,,recomandarii” astfel incat au dat si ei drumul la robinete mai des (ca la sapun n-avem nici o sansa sa intrecem pe nimeni).

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

tn
Editoriale
  • Invitație la concert

    20 octombrie 2020

    Scîrbit de mine însumi, par fructul nimănui, M-aș cățăra la noapte hoțeşte în gutui Și poate prin decembre, agonizînd pe-un ram, O să deschid cu cinste al ciorilor bairam. Să […]

  • Pe mîna noastră

    20 octombrie 2020

    Între cei treizeci de maiori, colonei și locotenent-colonei fabricați la uzina ilegală de grade a generalului Oprea figurează procurorul-șef al Uniunii Europene, Laura Codruța Kövesi. Această uimitoare femeie, care a […]

  • Cocalarul războinic s-a retras strategic

    20 octombrie 2020

    Țineți minte cum, pe 31 decembrie, Marcel Vela, un neica-nimeni până atunci, în ochii publicului național, sărea direct la gâtul lui Raed Arafat, începând un război din care, de fapt, […]

  • Epoca neaveniților

    13 octombrie 2020

    ,,Credința zugrăvește icoanele-n biserici” – acest vers eminescian, ce definește puterea izbăvitoare a credinței capabile să înalțe arta mai presus de pensula zugravului, ar trebui scrijelit pe zidurile instituțiilor de […]

  • Zuckerman și românii

    13 octombrie 2020

    America ne iubește. Ne face autostradă și cale ferată de la Marea Neagră la Marea Baltică, ne scoate din ghearele 5G-ului chinezesc, ne rezolvă reactoarele de la Cernavodă. Ne dă […]

Ultimele articole