Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Piciorul lui Dumnezeu

Zoom Piciorul lui Dumnezeu

Cerșetorul își manevră cu precizie scaunul cu rotile printre rafturile înguste de la Mega, apoi îi trînti doamnei Cornelia butoiașul de bere pe tejghea. Doamna Cornelia își arcui pentru o clipă cele trei gușe, își lăsă capul cît o baniță într-o parte, lăsînd cerceii rotunzi de aur, cît un leagăn de copil, să se bălăngăne, și scană berea. “’Te dracu’, Aurele. Nu te-ai săturat de poșirca asta în stomac?” Aurel zîmbi sexy cu toți cei patru dinți lipsă din față: “Ce-ai vrea să beau ca să mă omor, Cornelio, Moiet?”. Nedumerită de unde știe un boschetar ca Aurel de existența “Moiet-ului”, dar și puțin tristă că ea însăși nu știe ce e ăla “Moiet”, Cornelia luă în silă banii mototoliți și-l privi cum îi dă blană din roți spre ieșire. Afară, Aurel se simți în sfîrșit în largul lui. Deschise dopul rotativ mai repede ca Jason Statham în provocarea dopului de pe Internet, luă o dușcă pe fugă, se șterse cu dosul palmei și apoi dădu de cîteva ori din roțile scaunului pînă în fața magazinului de fructe de la parterul blocului unde-și făcea veacul. Din inerție, Aurel îi dădu o palmă prietenească peste cur lui Nelu, patronul magazinului de fructe, un obez morbid care tocmai își căuta drumul spre creier cu degetul mic. Nesigur pe sexualitatea lui incertă sau probabil traumatizat de un unchi din copilărie, Nelu reacționă violent la gluma lui Aurel și îi zbură butoiașul de bere din mînă, pe stolul de porumbei din apropiere. “Nu mă mai atinge! Ți-am zis să nu mă mai atingi, boschetaru’ dracu’! Dacă mai pui mîna pe mine îți rup picioarele.” Șocat de pierderea berii, dar și de reacția ciudată a prietenului de pahar, Aurel se uită fix la Nelu cu gura întredeschisă. Apoi se uită la vîrfurile picioarelor inerte, apoi din nou la Nelu. Pentru o clipă, pînă și Nelu își dădu seama că mersese prea departe cu amenințarea, mai ales că Aurel se ridică în picioare arțăgos și se apropie cu fața deranjant de mult de a lui. “Cui rupi tu, mă, picioarele, căcat cu șuncă ce ești?!”

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • “Întîmplări din irealitatea imediată”

    13 august 2019

    Aflînd că pușcăriile românești sînt mari producătoare de scriitori bine furajați, o editură newyorkeză i-a făcut domnului Gheorghe Dincă o ofertă de nerefuzat pentru publicarea unui bestseller memorialistic cu titlul […]

  • Planul Marshall pentru săraci

    13 august 2019

    America și Occidentul european trag fără chef de o căsnicie obosită, împovărată de ani și de plictiseală. Duși sînt anii logodnei, cînd generalul Marshall a descălecat la Paris din spinarea […]

  • #danbarnafacts

    13 august 2019

    Din spuma mării contractelor cu statul a apărut, imaculat și superb în nimicnicia lui, ca un câine turbat, Dan Barna. Și, deodată, a început să spună tâmpenii. Poate îl știți. […]

  • Caracal, mon amour

    6 august 2019

    Zilele trecute, pe la ora cînd Ion Cristoiu obișnuiește să tragă pe nări praful din Biblioteca Academiei, îmi făcui și eu rondul pe la Piața Obor, unde zarzavagiii scot natura […]

  • Olimpiada PROȘTILOR

    6 august 2019

    România și-a încredințat destinul unor șarlatani. Șefii de ieri și de azi ai țării, fie ei președinți, miniștri, primari sau parlamentari, trăiesc, cu rare excepții, din impostură. Prosperă din fals, […]