„Noi nu mergem la răzbel, ba ne și căcăm pe el!“ Pentru acest ferm mesaj pacifist, soldatul Svejk a făcut cîteva săptămîni de carceră, deși s-a dovedit că nu el îl scrisese. Mai tîrziu, același Svejk a fost expediat spre frontul Marelui Război, cu toate că în acte era declarat idiot. Nu știm ce-ar fi făcut el acolo; Hasek, autorul lui, a murit de tuberculoză înainte ca bravul soldat să ajungă în teatrul de operațiuni, așa că Svejk a rămas de atunci în trenul care-l duce către acel teatru. Adică bătrînul soldat al lui Hasek e și azi pe picior de război.
Între timp, lumea a trecut printr-un război și mai mare, urmat de unul rece și de altele mai mici, dar cît se poate de fierbinți și de războaiele asimetrice. Svejk n-a avut timp să se plictisească, cum nu se plictisesc nici românii de pe brațul Chilia al Dunării, nici cei ce trăiesc în Fîșia Gaza din Israel, care au descoperit că n-au nevoie să se ducă la război, fiindcă vine războiul peste ei. De fapt, războiul ajunge peste tot, prin TikTok, prin X și prin Facebook, prin ziare, prin cutiile de radio și prin știrile de la televizor.
Imaginile de arhivă și reportajele la zi ni-i bagă de-a valma în casă pe Hitler, pe Stalin și pe Churchill, pe Putin și pe Zelenski, pe Roosevelt și pe Hirohito, pe Kadîrov și pe șefii teroriștilor Hamasului, pe Netanyahu, pe Joe Biden și pe Erdogan. După anunțul „urmează scene care vă pot afecta emoțional“, filmări cu grozăviile comise de soldații-teroriști ruși în Ucraina, filmări ale crimelor teroriștilor Hamas în Israel, instantanee cu orașe bombardate, cu civili uciși pe străzi, cu asasinii mascați ai Hamasului, cu liderii lor civili care îi îndeamnă din străinătate la luptă, cu femei care-și smulg părul din cap înnebunite, cu femei care aclamă extaziate crimele săvîrșite în numele jihad-ului, imagini cu copii fanatizați care strigă „Allah akbar!“, o imagine cu un sugar executat în pătuțul lui, lungi convoaie de refugiați, în pofida somațiilor șefilor Hamas să se întoarcă acasă.
Departe de gloanțe și de exploziile rachetelor, Putin condamnă și își exprimă sprijinul, șefii Hamasului – costum, cravată, cămașă albă impecabilă – își laudă luptătorii, cer ajutorul fraților musulmani din toată lumea și mulțumesc Iranului pentru bani și pentru arme.
Zvonuri infirmate, zvonuri confirmate. Departe, în lumea liberă, civili asasinați, în numele războiului, civili care comit asasinate, în numele păcii. Manifestații. Comunicate de ultimă oră.
Sentimentul că nimic nu poate fi mai rău de atît. Sentimentul că ceea ce e mai rău de-abia începe, în vreme ce nu se găsește nimeni să scrie în locul lui Hasek că măcar războiul soldatului Svejk s-a terminat.
