Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Recenziile nepublicate ale lui CTP: Klaus Iohannis

Zoom Recenziile nepublicate ale lui CTP: Klaus Iohannis

Mi-a venit greu să scriu despre președintele Iohannis pentru că sunt un tip serios, adept al documentării minuțioase. Am și o regulă: nu mă apuc să-i fac cuiva profilul fără să am mai întâi o poreclă ridicolă pentru el. Nu te arunci într-un domeniu pe care nu-l stăpânești. Am pus deoparte subiectul Iohannis pentru că nu știu cum să-i zic. Slănină Vodă? S-a dat, așa îi zicea Vadim Tudor. Lunganul? Mutul? Sasul? Prea banale. Nu se potrivește cu stilul meu de poreclă. Prefer imaginile animaliere, în special din zona figurilor blănoase. Guzganul Rozaliu, Mangusta, astea-s personajele care-mi plac mie. În cazul lui Iohannis, aș merge pe Ursul Mutălău, dar nu-i de neglijat la el nici propensiunea pentru bricolaj. Castorul Molâu nu-mi sună rău deloc, dar trebuie să mă hotărăsc. Bietul om nu poate să fie și urs, și castor. E o povară prea mare pentru el.

Prima impresia despre Iohannis a fost contradictorie. Mi-a plăcut că nu vorbea mult, pentru că avea astfel ocazia să nu spună prostii. Dar mă irita și muțenia lui. Oamenii care tac au ceva suspect. Pare că se gândesc la ceva și ascund acele gânduri de mine, după ce privirea mea mai metalică și mai ascuțită ca lama de ghilotină i-a țintuit de perete.

M-am gândit și că-i robot. Chiar îmi amintea de un personaj de-al meu, un robot dintr-o nuvelă SF. Un tip tăcut, retras, elefantin prin gestică și ursin ca alură, o figură tristă a speciei lui, căruia doar zugrăvia îi umplea sufletul de bucurie, făcând ca uleiul de rapiță să-i circule prin vene ca o astronavă de curse prin hiperspațiu.

Ei bine, și robotul ăsta lucra ca telefonist. Era robotul care-i răspundea unui cetățean la apeluri. Știți cum era pe vremuri, când toate telefoanele erau fixe și-ți prelua un robot mesajele atunci când nu erai acasă. Numai că, fiind mai taciturn din fire, acest robot al meu nu-și făcea treaba ca lumea. Doar ridica receptorul și nu zicea nimic. Era ciudat, îi speria pe toți. Nu mai țin minte cum se termina nuvela, dar avea happy end, cel puțin pentru mine. Cred că murea sărac și uitat de lume, sau ceva de genul. Ori ucis de propriul stăpân, într-un acces de furie, după ce robotul, stângaci cum era, îi stricase din greșeală colecția de rachete de tenis și de postere cu Ilie Năstase.

1.959 de vizualizări

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

erbasu
Big Fish
Istorii Corecte Politic
Iubitori de arta
Carne de pui La Provincia