Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Restaurante africane: Cîrciumile din Maroc

Zoom Restaurante africane: Cîrciumile din Maroc

După două săptămîni în Maroc te saturi de tajine. Nu numai să-l mănînci, dar și să-l vezi. Vorbim, desigur, despre felul principal al mesei zilnice a magrebianului, carnea de pui, curcan, miel, ied, iepure sau vită fiartă în sucul propriu, îmbogățit cu sevele legumelor și savoarea mirodeniilor adăugate în sauna în care se perpelesc lent împreună, nu de vasul din lut cu același nume în care se gătesc aproape toate rețetele bucătăriei locale.

Am avut ocazia să experimentez cam toată gama de oferte de luat masa în expediția marocană, de la micul dejun de hostel al călătoriilor mele de dinainte și de după congresul jurnaliștilor de turism FIJET de la Marrakesh, la bufetele hotelurilor de cinci stele în care am fost cazați sau meniul restaurantelor în care gazdele ne-au invitat să mîncăm pe parcursul excursiei post-congres prin fostele capitale imperiale Fez și Meknès cu destinație finală Rabat, actuala capitală. Adică și breakfast-ul sumar compus din cîteva felii de pîine, un cubuleț de unt, unul de gem și o ceașcă cu ceai de mentă de la Corner Hostel, din medina Marrakesh-ului, cartierul-bazar-labirint cu foială permanentă, și abundența vitrinelor calde sau reci cu specialități marocane sau internaționale ale complexului turistic de la marginea orașului (și a deșertului) Club Dar Atlas.

Dezvoltînd un pic spectrul culinar al meselor mele acolo, în peregrinările solo de la Rabat la Casablanca și înapoi la Marrakesh, pentru avionul retur, pe lîngă breakfast-urile de hostel aproape inexistente deja menționate, am mîncat doar produse ambalate, cumpărate din supermarket. N-am avut curaj să testez pizza, sendvișurile sau șaormele fast-food-urilor stradale: stomacul europeanului nu-i niciodată pregătit pentru diversitatea și virulența bacteriilor africane. Eram avertizat: niște prieteni întorși din Maroc fix înainte de plecarea mea acolo stătuseră vreo zi numai prin toalete, după un singur suc de rodii, stors în fața lor și băut la o tarabă. În restaurantele în care-am intrat cu colegii, deși mîncarea a fost cam aceeași – ubicuul tajine ca fel de bază –, măcar atmosfera s-a schimbat de fiecare dată. De la senzația că mănînci într-o moschee (Al Fassia din Fez), într-un muzeu (Palais Dar Soukkar, Marrakesh)sau pe stadion (la Chez Ali, situat în deșert, kilometri buni în afara Marrakesh-ului, în niște corturi berbere amplasate pe coronamentul unei arene sportive pe care s-a desfășurat ulterior un spectacol ecvestru), au putut fi experimentate tot soiul de ambianțe locale, de la cea de caravanserai de beduini, în care mai important decît mîncarea e ritualul ceaiului turnat în pahare de la mare înălțime, la cea de palat de calif din basmele arabe.

Cel mai gustos prînz nu ne-a fost servit, însă, nici la cinci stelele hotelurilor de lux sau ale resort-urilor de fițe turistice, nici în restaurantele astea cu decoruri spectaculoase (îmi amintesc doar de un tajine de miel cu prune pe cuș-cuș – poate pentru că a venit la masă pe ritmuri tribale și însoțit de un excelent vin Ksar de Meknès), ci în cantina unui club sportiv din Beni Mellal. Și antreul, o plăcintă cu fructe de mare, și felul principal, tajine-ul de pui cu măsline și migdale, au fost pentru papile un adevărat festival al aromelor, dovadă că nu trebuie să fii neapărat chef cu stea Michelin ca să pregătești o mîncare gustoasă.

Dacă discutăm de restaurantele marocane, mai trebuie remarcat că, alături de tajine, pe masa localnicului vei găsi tot timpul delicioasele deserturi pentru care magrebienii sînt deja recunoscuți. Și nu doar fructele, aranjate în construcții alambicate, atît de prezente de parcă ar crește direct pe masă: pe lîngă ananas, banane, struguri, mere sau pere, poți degusta aici tot felul de plăcințele, prăjiturele, creme, sorbeturi, dulciuri care mai de care mai colorate și mai apetisante. Vinul, cu foarte mici excepții, e, însă, o dezamăgire. De cele mai multe ori, ordinar și foarte scump. Orice comandă ai face, că vrei alb, roșu sau rozé, sec sau demidulce, e un joc de noroc, o ruletă la care cîștigă doar casa.

Citeşte mai multe despre:

3 comentarii

  1. #1

    Nu știu de ce tot cauți vin..in tari musulmane. Poți vorbi de piata gama al fna și de varietatea de mâncăruri de acolo Daca tot te ai plimbat prin Maroc. Preturile…și de fapt secretul e că acolo nu e vorba de a manca fastuos. Ci doar bun și în principiu frugal. „bacteriile africane” sunt in principal in capul dumneavoastră. In rest ahlan wa sahlsn.

  2. #2

    Mancarurile ,,pozate” arata asa si asa, cam cum ar arata o masa satioasa, la noi, la tara, nimic spectaculos…Chiar am observat ceva ce seamana cu mama-lyga, poate e altceva…Sticlele cu vin arata ca etichetare, cam ca vinurile strainesti, din magazinele noastre..La gust nu inteleg ce inseamna ordinar..O fi d-l jurnalist, vreun degustator performant ? Adica, sunt otetite, prea acre, prea dulci, fainoase, apoase? Poate sunt vinuri din struguri hibrid…In rest, nu prea vad multi romani cu salariu normal (mediu pe economia romaneasca), sa ajunga repede in Maroc….

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • O, torna, torna, fratre

    9 iulie 2024

    O, torna, torna, fratre, întoarce-te din moarte, că maica o să-ți simtă-adierea de departe și-n frigul bănuielii o să-și sfîșie șalul, văzîndu-mă călare și-n locul tău doar calul. O, torna, […]

  • Pe culmile nerușinării

    8 iulie 2024

    Nici de data asta, la fel ca în multe alte dăți, nu vor fi dezbateri. N-au fost la prezidențialele trecute, n-au fost la europarlamentare, n-au fost la locale, la Primăria […]

  • În Bucovina nu mai cîntă cucu’

    2 iulie 2024

    Rusia-i moartă-n filmele rusești din care au zburat pe veci cocorii. În gara pentru doi nu mai găsești șine de zahăr candel, iluzorii. Că-n Marea de Azov două hamsii au […]

  • Temutul trib al vînătorilor-culegători

    1 iulie 2024

    Echipa de hăitași organizată de Florian Coldea acționează în codru, în zona furtului de la stat. Vînează infractori bogați, mulți dintre ei îmbogățiți ca urmare a relațiilor cu SRI. Ani […]

  • Două roabe

    25 iunie 2024

    Dacă e roabă, e de vînzare, dacă e roabă, mînere are, dacă e babă, pune-o la vatră, prinde-o c-o scoabă să care piatră, de-i tinerică, cheam-o la tine, dacă se […]

Editoriale
  • O, torna, torna, fratre

    9 iulie 2024

    O, torna, torna, fratre, întoarce-te din moarte, că maica o să-ți simtă-adierea de departe și-n frigul bănuielii o să-și sfîșie șalul, văzîndu-mă călare și-n locul tău doar calul. O, torna, […]

  • Pe culmile nerușinării

    8 iulie 2024

    Nici de data asta, la fel ca în multe alte dăți, nu vor fi dezbateri. N-au fost la prezidențialele trecute, n-au fost la europarlamentare, n-au fost la locale, la Primăria […]

  • În Bucovina nu mai cîntă cucu’

    2 iulie 2024

    Rusia-i moartă-n filmele rusești din care au zburat pe veci cocorii. În gara pentru doi nu mai găsești șine de zahăr candel, iluzorii. Că-n Marea de Azov două hamsii au […]

  • Temutul trib al vînătorilor-culegători

    1 iulie 2024

    Echipa de hăitași organizată de Florian Coldea acționează în codru, în zona furtului de la stat. Vînează infractori bogați, mulți dintre ei îmbogățiți ca urmare a relațiilor cu SRI. Ani […]

  • Două roabe

    25 iunie 2024

    Dacă e roabă, e de vînzare, dacă e roabă, mînere are, dacă e babă, pune-o la vatră, prinde-o c-o scoabă să care piatră, de-i tinerică, cheam-o la tine, dacă se […]

  • Amurgul zeului nul

    24 iunie 2024

    Dispariția lui Klaus Iohannis din politică nu e încă o certitudine, așa că, pe moment, să ne bucurăm de perspectiva ei. Să ne închipuim un android cu toate circuitele de […]

bijuterii argint