Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

La 1919, serviciile secrete românești erau un fel de imitație a modei pariziene, care făcea mai mult vîlvă în saloane decît pe teren. Armata avea cîțiva ofițeri detașați în ceea ce se numea Secția a II-a, o mică unitate care se străduia să urmărească mișcările inamicului pe timp de război. Mai existau Direcția Poliției și Siguranței Generale, care se ocupa cu cotonogirea adversarilor politici și incendierea tipografiilor comuniste, Prefectura Poliției Capitalei, care avea în sarcină intimidarea presei de scandal, și […]

Pe 28 iunie 1919, Ion I.C. Brătianu semnează Tratatul cu Germania la Paris, dar refuză să semneze ceva cu Austro-Ungaria. Marile Puteri se înfurie, bat din picior, dar Brătianu le trîntește ușa în nas și părăsește conferința. Ajuns în țară, dă peste ceea ce ar putea fi numit ghinion, dar pînă la urmă se dovedește a fi noroc. Armata lui Bela Kun intră în Transilvania, iar asta deschide armatei române, care abia aștepta, posibilitatea de a invada Ungaria. În august, […]

Istoria propagandei și a manipulării nu poate trece indiferentă peste pionieratul românului Vaida-Voevod, care, cam în aceeași perioadă în care Troțki îl dezinforma pe Lenin cu ziarele într-un singur exemplar, el construia la Paris, pentru negustorii conferinței de pace, o ficțiune românească de nerefuzat, trăsnind a eroism, unire și Dom Pérignon. Vaida-Voevod știa ceea ce era ușor de aflat: România nu-și putea pleda cauza doar în timpul lucrărilor, ziua, în fața Marilor Puteri, fiindcă argumentele ei politice, geografice și mai […]

Ceasul de aur al României Mari s-a sincronizat cu pendula de stejar a moșierului patriot Vaida-Voevod. Era ianuarie 1919, începea Conferința de pace de la Paris, iar marile puteri puneau la cale reîmpărțirea statelor inferioare. Triburile românești din Carpați își uniseră teritoriile, aspirau la statutul de națiune, dar un morcov internațional, înfipt între provinciile istorice, le tulbura bucuria. Era nevoie de recunoașterea Franței și a Angliei, a Italiei și a Rusiei pentru ca regatul României să-și păstreze ceea ce cîștigase […]

Alexandru Vaida-Voevod s-a născut în 1872, într-o familie plină de episcopi și aristocrați, ale căror rădăcini se pierd în întunericul genezei transilvane, în praful stîrnit de încălecatul regilor maghiari și descălecatul voievozilor ardeleni. Averea neamului Vaida, materială și spirituală, a rodit în grădina greco-catolică din jurul Clujului, Bistriței, Brașovului și Budapestei, însămînțată cu memorandiști, moșieri și revoluționari. Alexandru a trăit în supa etnică a Transilvaniei, vorbind româna, germana și maghiara, închinîndu-se unui Iisus cuprins de îndoială catolică, purtînd respect Vienei […]

bt
Editoriale
  • Ce ne facem noi, țiganii, dacă vin americanii 

    25 iunie 2019

    Dacă pe vremuri românii se dedulceau cu lucrurile refuzate la export, pentru care, în fața magazinelor, se dădeau adevărate lupte de stradă, iacătă am trăit să vedem și o situație […]

  • A fost sau n-a fost?

    25 iunie 2019

    Ca întotdeauna la alegeri, și pe 26 mai s-au furat voturi. Cîte? Niciodată nu vom ști. De fapt, niciodată n-am știut cîtă democrație se falsifică la urne. Numărul buletinelor falsificate […]

  • Nimic cu nimic / Primul nimic

    25 iunie 2019

    Ne aflăm, acum, la președintele cu numărul 5 din scurta istorie a republicii române. Primul președinte a fost Nicolae Ceaușescu, din 1974 până în 1989. Practic, pe vremea lui s-a […]

  • Limbă dulce, cur viclean, caracter de est-german

    18 iunie 2019

    De la „Ține, țațo, curu’ zvelt”, subversivul șlagăr pe care Maria Tănase l-a cîntat în timpul războiului la o petrecere dată de Manfred von Killinger, ambasadorului Germaniei la București, pînă […]

  • Riscul mersului pe Barna

    18 iunie 2019

    Sub coordonarea unuia dintre foștii căprari ai poliției politice a fost pus pe piață un sondaj în care Dacian Cioloș îl zdrobește pe Dan Barna în competiția internă pentru candidatura […]

bt