A trecut febra Bac-ului? Statul român și-a păstrat titlul de cel mai prost din curtea școlii? Deci e bine, sîntem în parametri. E drept, ar fi fost frumos să se trezească iar Cati Andronescu și să propună furtunos ca loazele care au picat să fie admise în facultățile particulare doar pe baza diplomei de participare. Din păcate, nici ritualurile de trezit nemorți politici nu mai sînt ce-au fost odată. Asta, plus zvonul ăla de prost gust cum că românii ar fi învățat să umble cu țăruși de lemn sfințit la ei. Ca să nu mai vorbim de intelectuali, care raționează că poți să folosești la fel de ușor și un cornet pentru semințe, că tot din lemn e făcut.
Dar să revenim la facultăți. După un examen inutil, prost gîndit și, în general, fără vreo utilitate practică în afară de a-i separa pe cei înfiorător de proști de restul oamenilor (chestie care putea fi făcută lejer și printr-un test de două minute, gen „Numără pînă la doi și dacă rezultatul te nedumerește DĂ CLICK AICI!!!!!”), urmează altele. În general, la fel de inutile. Adică na, e prea multă importanță pusă pe ceva care, practic, îți oferă doar un termen alternativ pentru ăla cinstit de viitor șomer. Da, știu, se spune „student”. Hai să fim cinstiți: în cel mai bun caz e muncitor la fabrica de diplome.
Ultima statistică spune clar: peste 80% din absolvenții facultăților din România prestează în alte domenii decît cele pentru care s-au pregătit. Și nu vorbim aici de cauze destinate eșecului încă din start, gen managementul chestiilor de orice fel (e fascinant că încă mai găsești oameni îndeajuns de tîmpiți încît să creadă că diploma le garantează automat și un job, deci încă o dovadă că Bac-ul nu filtrează eficient cretinii fără speranță). Sau „studiile de gen”. Nu întrebați „gen, ce?”, că sar activistele feministe pe voi să urle din toate puterile caps-ului că studierea feminismului e o chestie importantă. Mă rog, la fel de importantă ca orice chestie inutilă și fără valoare pe piața muncii. Dar nu poți să recunoști cinstit așa ceva, pentru că înseamnă implicit să recunoști că ai fost fraierul/fraiera satului și ți-ai irosit studenția cu mofturi.
Dar să nu fim răi. La fel de inutile sînt și FJSC-urile, SNSPA-urile, Comunicările Publice și alte nulități pe care angajatorii din domeniu (ăia care mai sînt) le comprimă în două fraze: „Dacă iau un politehnist îl învăț ce are de făcut în două săptămîni. Dacă te iau pe tine, trebuie mai întîi să te dezvăț de toate prostiile cu care te-au dopat niște inși care n-au profesat niciodată”. Adăugați liber orice altă facultate de același soi, n-are sens să le pun pe toate. Lista e imensă.
Politehnica? Da, există cîteva facultăți ai căror absolvenți nu se vor bate pe super-ofertele la drujbe. Le știți. Și restul? Restul revin între cele din paragraful de mai sus. Nu oferă nici o perspectivă, nu învață o meserie relevantă, dar continuă să fie finanțate pentru că românii iubesc dinozaurii ca Spielberg și vor și ei un Jurassic Park autohton. Și revenind la cele utile: întrebați un absolvent cam cîți profesori degeaba și cam cîte cursuri de umplutură i-au mîncat nopțile și neuronii. Informaticienii și electroniștii vor aminti rapid de „Analiză I” și „Analiză II”, a căror unică utilitate era să aducă șpăgi de 50 $ examinatorului. Că-n viață (după 10-15 ani de serviciu) nu le-au folosit niciodată. Sau, dacă vreți una savuroasă, adaug „Filosofia culturii tehnice”. Da, există. Și cineva e plătit pentru asta.
Am lăsat Medicina la urmă, pentru că e un caz special. Da, e utilă. Și da, statul o face inutilă. Pentru că tu, stat idiot, îți alungi doctorii și rezidenții prin alte țări. Mai e nevoie să mai spun ceva?
Poate doar atît: zilele astea se tranșează noul lot de 80%. E înfiorător de mult. Te și întrebi ce sens mai are să pierzi trei-patru ani + doi de master pentru o chestie care nu-ți folosește la nimic. Mai bine te apuci direct de muncă. Tu cîștigi, statul cîștigă, toată lumea e fericită. Sau o freci elegant doi-trei ani. Tot pe banii părinților, dar măcar nu e nimeni păcălit.
