Mamă, cît scandal pentru un amărît de protocol încheiat între Ministerul Educației și Patriarhie! Zici că s-a demarat programul „Azbestul și laptele“. Ce-i drept, în condițiile în care mulți copii nici nu știu cum se scrie catehism sau sînt de părere că laic e chestia aia pe care o dai pe Facebook, religia în școli nu era chiar o prioritate. Am fi putut mai degrabă să obligăm copii să studieze alte materii.
1) Ora de păcănele – Dacă simți că în ultima vreme ți-a crescut stima de sine ca român, dă repede o fugă în orice agenție de pariuri să vezi cum draci de 15 ani își bagă alocația pe un bilet și apoi înjură că i-a scos un meci cu cotă mică. Iar ăia care cîștigă sînt și mai răi, pentru că au senzația că l-au apucat pe Dumnezeu de un picior dacă au făcut 300 de lei dintr-un foc. Tocmai de asta avem nevoie de ora de educație la pariuri, pre dată de Viorel Lis. Structura ar fi foarte simplă: la începutul orei ți se dau 10 lei sau 200 de credite pentru cunoscători și ești lăsat să-ți dai la șeptari, cireșele și lămîițe cît poți. La sfîrșitul orei primești nota în funcție de cît ți-a mai rămas în aparat. Evident, pînă cînd se termină semestrul, toată clasa va fi în stare de corigență. Vreo cinci elevi or să aibă datorii la cămătari, doi or să se dea pe cocaină și unul o să-și ia viața. Ăștia trebuie lăsați repetenți, restul au învățat ceva despre viață, deci merită să treacă mai departe.
2) Ora de educație sexuală cu Titus Steel – Puține lucruri sînt mai stînjenitoare pe lumea asta decît orele de educație sexuală din liceele noastre. Dacă nu ești atent o clipă în mijlocul orei, riști să nu-ți mai dai seama dacă se vorbește în continuare despre sex sau despre mecanica tranzacțiilor valutare. Pe lîngă asta, cei care predau cursurile (care sînt cel mult facultative) sînt niște puști cu doi ani mai mari decît elevii, care au ca experiență un curs de două săptămîni. E nevoie de o oră cu cineva care pare o autoritate în domeniu, care știe despre ce vorbește. De asta Titus Steel ar putea fi o alegere corectă ca șef de catedră de sexologie obligatorie.
3) Ora de „Unde se aruncă gunoiul“ – O altă materie care ar necesita mult mai puține resurse umane și ar avea rezultate mai bune pentru România pe termen lung ar fi ora de aruncat gunoiul. Cînd vine profa de Guno’ în clasă, trîntește catalogul pe masă, deschide la nimereală și te cheamă să te asculte. Îți dă o cutie de suc goală. O singură întrebare: „Unde trebuie să ajungă asta?“. Dacă zici că la containerul de reciclare a metalelor ai 10, dacă zici la gunoi ai 8, iar dacă zici că pe geam trebuie să-ți dea o palmă peste ochi.