Era o zi ploioasă într-un cartier de la marginea Bucureștiului. La ieșirea din Auchan, două florărese se uitau prin geamul ușii rotative la ploaia torențială de afară. Își luaseră o pauză de fumat, dar nu puteau să iasă. O altă vânzătoare din magazin se apropia de ele cu țigara pregătită.
– Hai să mai stăm puțin, că iar a-nceput pușcăria, i-a spus una dintre florărese.
Pușcăria era, evident, ploaia torențială de afară, pentru că-n imaginarul poporului român nimic nu transmite mai bine ideea de chestie neplăcută decât încarcerarea. În alte țări, penitenciarul e o instituție care se ocupă de privarea de libertate e infractorilor. La noi, e un fel de insultă.
Probabil că pe ideea asta se bazează și toată încercările lui Dragnea de-a dezincrimina abuzul în serviciu. Românii urăsc visceral pușcăria, în toate formele ei, și PSD vrea să profite de asta. Ce se-ntâmplă acum e doar începutul. Cu timpul, pușcăria, cu totul, va fi scoasă în afara legii. Cine mai bagă oameni la pușcărie ar putea fi judecat pentru privare de libertate și condamnat să trăiască într-o țară în care legislația fiscală se schimbă de trei ori pe lună și trebuie să-și petreacă restul vieții la o coadă de la ANAF. Apropo, încă nu s-a terminat pușcăria cu depunerea declarațiilor fiscale.
1.595 de vizualizări
