Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Constantin Mavrocordat, domnitor adevărat

Zoom Constantin Mavrocordat, domnitor adevărat

Aspectul de șobolan care tocmai și-a scos botul dintr-un borcan cu dulceață de gutui nu vorbește destul despre Constantin Mavrocordat, chiar dacă blana de vidră de pe cap, smocul păros de sub nas și gulerul de jder adîncesc această impresie. Costică a fost unul dintre cei mai luminați domnitori ai Țărilor Române, un produs rar al clanurilor corupte din Fanar, care dădeau naștere, de obicei, unei specii ce înflorea doar în întuneric. Nu întîmplător el a fost fiul lui Nicolae Mavrocordat, domnitorul poliglot și grafoman pe care ciuma a izbutit să-l ucidă chiar înaintea turcilor.

Constantin Mavrocordat a avut zece domnii – patru în Moldova și șase în Țara Românească –, reușind să facă, între Iași și București, un du-te-vino aproape pornografic. De mic copil a fost pătruns de ideile filozofice ale Veacului Luminilor – și atît, fiindcă tatăl lui a avut grijă să-l ferească de poftele turcilor avuți. Lungul șir de firmane și maziliri începe în 15 septembrie 1730, dată de la care Constantin Mavrocordat petrece cam 50% din următorii 39 de ani pe tron. A fost o epocă de relativ progres al celor două principate sălbăticite. Constantin a desființat văcăritul și pogonăritul, băgînd în loc o taxă anuală unică de zece lei. Contribuabilii puteau plăti în rate sau, la alegere, cu prețul vieții. Cu alți zece lei plătiți boierului, țăranul însetat de libertate se putea muta cu tot cu sclavie pe moșia altui boier. Constantin reduce dijma la 12 zile pe an în Muntenia, și la 24 în Moldova, fapt de la care se poate să fi pornit bancurile cu moldoveni. A numit ispravnici cu puteri judecătorești și i-a scutit pe boieri de biruri – ceea ce, de fapt, însemna același lucru. În 1735 introduce masoneria în hățișurile de peste Milcov, înființînd la Iași, cu ajutorul unui pederast italian de condiție bună, Loja Moldova. În 1739, la capătul războiului ruso-turco-austriac, reușește realipirea Olteniei la Muntenia, lucru pentru care nu e sigur nici azi dacă trebuie felicitat. Pe măsură ce îmbătrînește, suprimă iobăgia atît în Moldova (1746), cît și în Țara Românească (1749). Se ocupă de școli, de biserici, de popi și de tipărituri în limba română mai mult ca toți domnitorii secolului XVII la un loc. Constantin Mavrocordat a fost ucis în 1769, într-unul din războaiele ruso-turce, de un soldat rus beat, ai cărui urmași cred și azi că Moldova e a lor.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
Editoriale
bijuterii argint