Ca urmare a rîvnei arătate la unirea cu Transilvania, Miron Cristea a fost ales, în 1919, membru de onoare al Academiei Române și mitropolit primat al României Mari. În 1925, în altă clipă de neatenție a lui Dumnezeu, a fost avansat patriarh.
La prima vedere, patriarhul Miron Cristea a făcut lucruri plăcute Domnului: a unificat Biserica Ortodoxă, a reglat relațiile ei cu școala, a înființat seminarii, a întărit acțivitatea filantropică și a dus o bogată politică externă, colindînd Bisericile autocefale prietene și invitînd la București patriarhi de pretutindeni. În viața laică a fost senator și, între 1927 și 1930, regent. A trecut prin aproape toate demnitățile și măririle pe care o țară înapoiată, bigotă și entuziastă le putea oferi unui antisemit.
Pe 10 februarie 1938, Miron Cristea e numit prim-ministru și preia mandatul de la marele poet Octavian Goga. Goga era mai antisemit ca saducheii și fariseii din Biblie, așa că, în cele 44 de zile în care a avut puterea pe mînă, a dat un decret care îi obliga pe evrei să-și dovedească cetățenia română cu acte în termen de 20 de zile. Ipoteza lui, extrasă din poemele naziste, era că evreii se infiltraseră în România Mare dinspre Imperiul Rus și cel Austro-Ungar cu scopul de a subția sîngele dac, roman și ardelenesc, reunit în sfîntul potir al Unirii. 225.222 de evrei din 617.396 și-au pierdut cetățenia și au ajuns „străini fără pașaport”, fiind privați de cele mai elementare drepturi. A început un exod al elitei evreiești, România pierzînd atunci intelectuali, bancheri și industriași, dar cîștigînd respectul lui Hitler.
După plecarea lui Goga, premierul-patriarh Cristea nu numai că n-a abrogat legea, dar a și aplicat-o cu amplificări, cerînd izgonirea evreilor fără cetățenie, lămurind lumea că „a nu reacționa împotriva evreilor înseamnă a ne duce de vii la pieire”.
Pe 6 martie 1939, Miron Cristea a murit la Cannes, fără să se știe nici azi dacă din cauza blestemelor evreiești sau a stridiilor.
ce e aia „mitropolit primat” are vreo legatura cu darwin ?