Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Generalul în labirintul său politic

Zoom Generalul în labirintul său politic

După eroicele fapte din primul război, maiorul Nicolae Rădescu a fost avansat colonel și a primit comenzi din ce în ce mai importante. Fiindcă luptele de front se potoliseră, dar luptele politice interne abia izbucneau, Nicolae Rădescu și-a oferit serviciile regelui Ferdinand și a fost numit adjutant regal în slujba reginei. Între 1926 și 1928 a fost trimis atașat militar la Londra, iar la întoarcere a fost avansat general de brigadă și a primit comanda Brigăzii 4 Roșiori, aflată sub protecția reginei. Printre partide de călărie, dineuri, conversații cu spirit și ținute de gală, generalul Rădescu a reușit să avanseze pînă la funcția de comandant al Diviziei 1 Cavalerie, cea mai puternică forță călare a României. Apoi, după doi ani, a trecut în rezervă.

Nicolae Rădescu a fost un politician viteaz, dar fără să reușească mare lucru, fiindcă eroismul prețuit în militărie era aici disprețuit. După combinații nereușite cu generalul Averescu și cu un disident al Gărzii de Fier, Rădescu ajunge sub supravegherea Siguranței. Se opune intrării României în război alături de Geramania, apoi se opune depășirii Nistrului. Îi critică pe generalii nemți care bat cu pumnul în masă la București și se alege cu un an de pușcărie la Tîrgu Jiu. La 23 august 1944, după întoarcerea armelor, numele lui e luat în calcul pentru noul guvern, dar e preferat pînă la urmă generalul Sănătescu.

Nicolae Rădescu ajunge, în cele din urmă, premier după ce, în octombrie 1944, e reactivat și avansat de rege. În decembrie 1944 e numit în fruntea ultimului guvern liber din următorii 50 de ani. A rezistat doar trei luni, fiindcă rușii au înscenat o manifestație cu morți a forțelor progresiste și au pretins că armata a tras în muncitori.

Cînd a venit Petru Groza la guvernare, prima lui grijă a fost să-i dea domiciliu forțat generalului Rădescu. Numai că generalul s-a refugiat la Legația Marii Britanii, unde a petrecut trei luni, pînă cînd autoritățile române s-au jurat că nu se mai ating de el. Bineînțeles că l-au mințit și l-au pus iar în domiciliu forțat, dar în cîteva luni Rădescu a reușit să-i ducă de nas pe agenți și să fugă din țară. După peripeții neașteptate, a ajuns în SUA, unde a pus pe picioare un comitet de luptă împotriva regimului comunist de la București. Cu bani oferiți de Malaxa, Rădescu a organizat reviste și conferințe, care au dat exilului românesc un sens anticomunist.

A luptat contra comunismului cu aceeași energie pe care a arătat-o pe Valea Trotușului în 1916, pînă la ultima suflare, care l-a părăsit la New York, în 1953.

Citeşte mai multe despre:

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]

  • Cum am ratat eu scaunul cu patru picioare de la Cotroceni

    5 noiembrie 2019

    După ce ani de zile și-a înmuiat batistuţa de la piept într-o esență de patchouli extrasă din brînza neaoșă de burduf, naţionalistul de operetă Rareș Bogdan și-a imaginat că țara […]

  • Președintele pe care l-am pierdut

    5 noiembrie 2019

    Așa sînt mereu zilele dinainte: însorite și nepăsătoare. Nimic nu arată că ne confruntăm cu involuția speciei prezidențiale și cu abisul celor cinci ani care vin gata irosiți. Să ni-l […]

  • O șansă istorică

    5 noiembrie 2019

    A fost nevoie de 30 de ani pentru ca Ludovic Orban să primească și el o șansă reală în politica mare. Chiar dacă, de-a lungul vremii, șanse a mai avut, […]