Pan Halippa, vorbitor de estonă, pasionat de fizică, matematică, agronomie și libertate, a tras pentru cauza Marii Uniri cu tot pitorescul făpturii sale. Născut în 1883 într-o Basarabie rusificată prin crivăț și prin delăsarea urmașilor lui Ștefan cel Mare, a fost cel mai neobosit unionist din cîți cunoaștem, condamnat să lupte în cel mai lipsit de speranță teritoriu românesc.
După primul contact cu școala, Pantelimon și-a pus în valoare personalitatea neliniștită, angajîndu-se în polemici laice și fizice cu personalul Școlii Spirituale din Edineț. Apoi, cînd familia l-a împins și mai departe pe calea smereniei, la Seminarul Teologic din Chișinău, a scandalizat întregul sobor pedagogic declarîndu-i sfinți pe Copernic, Newton și Euler. A urmat, un an mai tîrziu, cursurile Facultății de Matematică și Fizică din Dorpat, în Estonia de azi, unde a dobîndit faima unui revoluționar antițarist și de unde a fost nevoit să fugă pentru a se pune la adăpost de reprimarea revoluției din 1905.
Ajuns la Chișinău cu Ohrana pe urme, Pan Halippa a organizat un cuib conspirativ românesc și a editat revista Basarabia, în care a publicat versurile unei imn subversiv, folosit în regat ca uvertură: „Deșteaptă-te, române!”. Poliția secretă a țarului l-a vînat atît de prost, încît Pantelimon a reușit să ajungă la Iași, să facă, vreme de patru ani, Facultatea de Litere și Filozofie și să se întoarcă la Chișinău în fruntea Partidului Moldovenesc.
În timpul șederii în România, Pan Halippa a pus pe picioare o rețea de susținători iluminați ai unirii cu Basarabia și și-a făcut cunoscute, în revista Viața Românească, ideile de acțiune imediată în vederea luării prin surprindere a imperiului rus. Chiar întors la Chișinău, sub nasul agenților țariști, Pan Halippa și-a făcut treaba de agitator unionist, recurgînd la acte nebunești, avangardiste și provocatoare, fără să fie nevoit să facă măcar o zi de temniță. Explicația pare să stea în viteza ideilor și acțiunilor sale, pe care regimul feudal, adormit și suficient al Rusiei n-o putea percepe.
În 1917, Pan Halippa se află în fruntea curentului unionist care începea să adie în satele Basarabiei și în rîndul studențimii de la Chișinău, așa că destinul i s-a încrucișat la momentul potrivit cu istoria. La începutul anului 1918, a fost ales în fruntea Sfatului Țării și, cu binecunoscuta-i iuțeală, a luat-o înaintea unirii cu Ardealul, unind Basarabia cu România cu patru luni mai devreme.
2.277 de vizualizări
