Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Lăpuşneanu îşi pregăteşte episodul sîngeros de săptămîna viitoare

Zoom Lăpuşneanu îşi pregăteşte episodul sîngeros de săptămîna viitoare

Dacă îi dai la o parte pe Ştefan cel Mare, pe Ştefăniţă Vodă, pe Bogdan Chiorul, pe Ioan Vodă cel Cumplit, pe Dragoş, pe Sas, pe Balc, pe Petru Aron, pe Ştefan Tomşa, pe Despot Vodă, pe Aron Tiranul şi pe Ieremia Movilă, puţini sînt domnii Moldovei care au tăiat mai mulţi boieri ca Alexandru Lăpuşneanul.

Cronicarii îl dau ca os domnesc, un fel de strănepot născut din beţiile lui Ştefan cel Sfînt, dar se pare că scrierile acelea au fost comise sub inspiraţia cuţitului aşezat la gît. A urcat pe tron în 1552, în locul lui Ioan Joldea, de a cărui gardă personală s-a ales praful. A primit sprijin de la polonezi şi a depus faţă de ei jurămînt de vasalitate. Pe timp de război era obligat să le trimită 700 de călăreţi, iar pe timp de pace era liber să facă ce vrea el cu Moldova. Cum războaie n-au fost mai deloc, Alexandru Lăpuşneanu s-a trezit cu o ţară la cheremul lui. Mai bine de 12 ani, Moldova a stat singură cu el, închisă între graniţe şi legată de mîini, cu căluş în gură, pe jumătate dezbrăcată, ascultîndu-i urletele, simţindu-i răsuflarea de beţiv pe faţă şi mîinile cotrobăindu-i prin vistierie ori de cîte ori stăpînul ţinea s-o guverneze cu forţa. Lăpuşneanu a fost un tip imprevizibil, paranoic şi violent, genul care n-ar fi şovăit să cureţe un coafor întreg dacă ar fi avut cea mai mică bănuială că doamna Ruxandra îl înşeală. Cînd legătura sa cu Polonia l-a înfuriat pe sultan, a fost invitat pentru decapitare la Constantinopole. Lăpuşneanu nu s-a dus, dar a trimis în loc un sac cu galbeni care a fost declarat pe loc un cadavru acceptabil. A devenit astfel protejatul turcilor, cu ajutorul cărora o suie pe tronul Transilvaniei pe paraşuta de os regesc Izabela, cu care se mai încurcă din cînd în cînd. În culmea gloriei şi a tupeului, cînd se simţea susţinut şi de turci şi de polonezi, Lăpuşneanu se vede nevoit să-şi ia trei ani sabatici unul după altul fiindcă, în 1561, apropiatul său Iacob Eraclide îl răstoarnă de pe tron cu ajutorul unei bătălii desfăşurate mişeleşte la Verbia. Dar boierii nu ştiau cu cine s-au pus.



3 comentarii

  1. #1

    Vad ca lumea nu prea comenteaza articolele astea, insa asta nu inseamna ca `lumea` nu le citeste.
    Mai cu adevar, mai cu fictiune, mi se confirma banuiala ca `trebile` sunt neschimbate de multa vreme pe scumpul teritoriul romanesc. Imi place stilul si astept cu nerabdare episoadele viitoare. 🙂

  2. #2

    Are dreptate Dokko. Citesc mereu da’ nu las comentarii. =)) SUNTETZI GENIAL!!! Multzam de articole. Si asta de azi a fost mai bun ca restu!!!

  3. #3

    V-am urmarit si cand erati sub ”tutela” Academiei ”C”. Imi place din ce in ce mai mult modul vostru de a prezenta problemele. In sfarsit se prezinta istoria nationala mai apropiata de realiate, nu doar razboaie castigate si domni(tori) patrioti

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

erbasu
Big Fish
Istorii Corecte Politic
Iubitori de arta
Carne de pui La Provincia