Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Mici corecturi necesare la Constituția României

Zoom Mici corecturi necesare la Constituția României

Constituția României ar trebui să fie clară, să nu lase loc la interpretări și răstălmăciri și să oblige puterea legislativă sau pe cea executivă să acționeze în termene bine definite, poate prevăzând și sancțiuni pentru nerespectarea acestor prevederi. Deși Constituțiile, în general, nu trebuie să ia locul Codului Penal, unele sancțiuni constituționale par a fi din ce în ce mai necesare.

Ei bine, Constituția României a fost scrisă în așa fel încât interpretarea ei în funcție de contextul politic a devenit sport național. Constituția a fost elaborată în perioada 1990-1991, de către un colectiv condus de Antonie Iorgovan. În 2003 a avut loc o revizuire a Constituției, pentru ca aceasta să corespundă tratatelor de aderare la NATO și la Uniunea Europeană. Dar nu a fost o revizuire substanțială. S-a modificat pe ici, pe colo, și atât. În ultimii 16 ani, mai ales după ce Traian Băsescu a început să ne-o citească în funcție de interesele sale, a început să se simtă tot mai acut nevoia revizuirii serioase a Constituției, astfel încât să ajungem, în cele din urmă, să avem o lege fundamentală clară, decisă, care să ne traseze mai bine viitorul și prezentul și care, mai ales, să impună prin ea însăși respectarea sa.

În 2007, România

s-a trezit în fața unei premiere: primul președinte suspendat din funcție de către Parlament. Printre motivele suspendării se număra și încălcarea a 27 de articole ale Constituției. Referitor la suspendarea președintelui, Constituția României prevede, la articolul 95, alineatul 1: „În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută“.

Ei bine, Parlamentul a invocat 27 de încălcări ale Constituției. CCR a dat aviz negativ propunerii de suspendare, pretextând că nu este vorba despre „încălcări grave“. Oricum nu a contat avizul CCR, pentru că era doar consultativ. Băsescu a fost suspendat, s-a ajuns la referendum, nu a fost demis, pentru că alegătorii nu au fost de acord.

Dar această suspendare ne-a spus, încă de atunci, că ar trebui schimbată Constituția și în ceea ce privește motivele și metodele de suspendare a unui președinte. Constituția spune că președintele poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției“. CCR a zis că nu erau încălcări grave ale Constituției. Parlamentul a zis că erau, oricum, încălcări ale Constituției. Ar trebui lămurit, de exemplu, ce înseamnă încălcări ale Constituției și ce înseamnă încălcări grave. Este acceptabilă, însă, încălcarea Constituției, mai ales de către președinte? Cât are voie să o încalce? Mai mult, mai puțin, potrivit? Să se definească limitele astea, să ne liniștim și noi, în cele din urmă.

Băsescu a fost suspendat,

din nou, în 2012. Tot pentru încălcări ale Constituției. De data asta, CCR nu a dat un aviz ferm. Nici pozitiv, nici negativ. A scăldat-o majestuos. De exemplu, la acuzația că președintele nu și-a îndeplinit rolul de mediator, CCR a răspuns: „Referitor la rolul Preşedintelui României, prevăzut de art. 80 din Constituţie, Curtea constată că domnul Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate“. Adică, da, putea mai bine, n-a fost maxim eficient și exigent, dar nu e chiar un capăt de țară.

Prima încercare de suspendare

a unui președinte al României a avut loc în vara lui 1994. Atunci, Opoziția de la acea vreme a reușit să strângă 167 de semnături de senatori și deputați care propuneau suspendarea lui Ion Iliescu pentru încălcarea Constituției, pentru că a declarat că „deciziile judecătoreşti definitive şi irevocabile de recunoaştere a dreptului de proprietate asupra imobilelor naţionalizate nu au temei legal şi ca atare nu ar trebui executate“. Propunerea de suspendare a picat la vot, împotrivă votând 242 de parlamentari și pentru votând doar 166, cu unul mai puțin decât semnaseră propunerea de suspendare.

Ca și Traian Băsescu, Ion Iliescu a fost acuzat, în mai multe rânduri, că nu-și îndeplinește rolul de mediator, participând la ședințe interne ale FSN/FDSR/PDSR. Dar nu s-a lăsat cu suspendare.

În zilele noastre,

președintele Klaus Iohannis participă fără nici o problemă la mitingurile electorale ale PNL. Este foarte clar un gest care încalcă rolul de mediator stabilit de către Constituție. Cum încalcă același rol de fiecare dată când apare în public și înjură PSD.

PSD nu îndrăznește să-l suspende pa Klaus Iohannis, deși îl acuză de doi ani și jumătate de încălcarea repetată a Constituției.

Și atunci, nu mai bine schimbăm Constituția? Să-l lăsăm pe președintele României să fie, și după alegerea sa, membru al partidului din care provine. Să-l lăsăm să se implice pe față în viața partidului său. Asta, cu medierea, a eșuat încă din 1990. De ce să o mai păstrăm în Constituție, dacă tot nu o respectăm? Nu vom avea, astfel, un președinte mai bun, nici o Constituție mai bună, nici o țară mai bună. Dar măcar am scăpa de ipocrizie și minciună, doi factori care sunt, mereu, frâne puternice în dezvoltarea unei societăți.

1 comentariu

  1. #1

    Cel mai simplu ar fi să fim mai atenţi şi să nu-i mai lăsăm pe cei care ni l-au pus în cârcă odată să ni-l mai pună şi a doua oară, alegându-l, de fapt numindu-l din nou !
    De data asta o să le fie şi mult mai greu s-o facă deoarece teotontul s-a demascat complet : E un individ ce nu-şi poate ascubde dispreţul şi ura faţă de un popor ce i se pare lui că nu-l merită ! Când de fapt e taman pe dos, vorba lui Botezatu şi ai lui !

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Recviem pentru mustața lui Dragnea

    19 noiembrie 2019

    Prieten la toartă cu bărbierul austriac al Munților Carpați, Klaus Iohannis a reușit și el performanța de a-i ușui vrabia de sub nări lui Liviu Dragnea, lăsîndu-l orfan de mustață […]

  • Ciuma Roșie biruitoare

    19 noiembrie 2019

    Națiunile se ridică atunci cînd norocul le suflă în pînze. România a prins furtuna norocoasă de acum un secol – cînd, după ce a pierdut un război, și-a dublat teritoriul. […]

  • Fenomenalul domn Cîțu

    19 noiembrie 2019

    Când a încercat, la inițiativa prietenului lui mai inteligent, Lucian Isar, să atace speculativ leul, în 2009, Florin Vasile Cîțu a primit de la Mugur Isărescu un dos de palmă […]

  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]