Lumea se adună în sala tronului, unde Klaus întîrzie să apară. „Ești premier, fă ceva!”, îl înghiontește Raluca Turcan pe Ludovic Orban. Și acesta face: întîi trei tumbe și apoi țopăie într-un picior cîntînd la mandolină.
În fața oglinzii, suveranul se bîțîie pradă unei dileme imperiale: să-și pună căciula aia ridicolă sub care ar încăpea coroana veche și coroana nouă sau să pozeze mai sport, cu șapca aia ieftină pe care i-a dat-o Trump?
Un fior trece prin întreaga asistență: Klaus s-a pornit înspre ei. Dacă nu se împiedică de vreo vacanță în Tenerife sau de vreun sejur la Miami are toate șansele să ajungă anul ăsta.
Pătrunși de solemnitatea evenimentului, liberalii își pregătesc jurămîntul de credință „Regele e mut, trăiască regele!”.
Murmurul sălii a încetat brusc și toate privirile se îndreaptă înfrigurate spre ușile mari de termopan imitație stejar, alese chiar de suveran. În curînd se vor deschide și… Dar iată că ușile nu se deschid. O serie de bufnete surde se aud prin materialul gros. Marea căpetenie de agie se repede să ajute și urlă prin gaura cheii: „Sire, sînt pe comandă vocală! Degeaba le scrieți pe Facebook să se deschidă”.
Suveranul privește nedumerit spre Prima Doamnă. „Zi și tu ceva despre importanța funcției tale!”, îi susură consoarta. Klaus deschide gura, inspiră adînc ca pentru o sforțare supraomenească și spune rar și răspicat, așa cum cere demnitatea sa de rege și senior: „Statul degeaba sînt eu!”.
Moment penibil: deși a primit comanda, ușa insistă ca suveranul să aleagă toate imaginile cu case bune de închiriat dintr-o serie și să bifeze căsuța în dreptul căreia scrie „Nu sînt un robot!”.
Gata, se deschid ușile. Cuplul regal intră în sala tronului. Sala erupe în strigăte de „Ura!”. De afară, unde sărăcia și înapoierea și-au găsit un prieten bun doar în frigul tăios, nu se aude nimic. „Așa-mi place”, gîndește suveranul. „Uite un popor care vorbește pe limba mea.”
Tîrziu, în noapte, după ce invitații au plecat, primul cuplu al țării s-a retras la binemeritatul somn. În mod bizar, suveranul a adormit cu ochii deschiși, iar pe pupilele regale pîlpîie intermitent același mesaj: „Plan cincinal realizat. Vă dorim odihnă plăcută. Nu uitați să schimbați uleiul și să alimentați cu motorină”.
Titlul (i)e piz.. beton !